De 35 de ani, familia Botoș din satul Apșa de Jos, regiunea Transcarpatia, colecționează obiecte ale culturii românești din secolele XIX-XX pentru muzeul propriu, numit Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia,
Primul obiect care i-a îndemnat să-și concretizeze pasiunea pentru istoria neamului din care-și trag obârșia a fost o simplă lampă de kerosen, pe care au achiziționat-o de la o vecină.
„În muzeu se poate vedea cum a fost viața românilor din dreapta Tisei de-a lungul vremii. Peste tot unde am fost ne-am interesat de obiecte autentice, realizate manual de strămoși și de fiecare dată negociam sau, dacă gazdele aveau bunăvoință, îl primeam drept cadou”, a declarat Ileana Botoș, pentru BucPress.
Muzeul prezintă mobilier, prosoape, articole vestimentare, unelte, bijuterii și cărți. Femeia își ajută soțul numai în weekend, iar Ion Botoș lucrează la muzeu în fiecare zi.
„Dacă știu că, chiar și după 100 km, voi putea găsi ceva interesant tipic românilor, atunci voi merge acolo și voi întreba dacă într-adevăr merită și, dacă da, cu siguranță îl voi cumpăra”, spuen mândru Ion Botoș.
De asemenea, soții Botoș spun despre casa în care a fost creat muzeul că are peste 200 de ani, fiind achiziționată datorită unui proiect transfrontalier.
„Dacă o națiune nu are tradiții, atunci este deja o națiune pierdută, se stinge deja. Și dacă nu își păstrează tradițiile, nu își cunoaște cântecele, costumul său național, atunci această națiune nu este a nimănui”, concluzionează Ileana Botoș.
Muzeul înființat în urmă cu două decenii a fost inaugurat oficial în septembrie 2014 şi este structurat pe secţiile: etnografie, carte veche, documente, numismatică, bibliotecă şi arhivă.
În curte, în șopron, sunt expuse colecţii întregi de unelte şi obiecte casnice ţărăneşti, ustensile ciobănești de la stână, scule de prelucrarea lemnului, cazan de ţuică, mașini de scris austriece, maghiare, cehoslovace, rusești dar și românești. În spaţiul expoziţional permanent din vilă, sunt expuse zeci de costume populare maramureşene vechi, ţesături, feţe de masă şi ştergare, blide din ceramică veche, pictate, covoare înflorate, sute de documente emise de cancelariile ţărilor care au stăpânit acest teritoriu, colecţii de presă şi carte veche, bancnote, corespondenţă şi acte de familie ale marilor personalităţi româneşti din zonă.
Apșa de Jos, până în 2004 numit Dibrova, este satul de reședință al comunei Apșa de Jos din raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Apșa de Jos era vorbitoare de română (97,69%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (1,59%).