O conferință științifică dedicată împlinirii a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România a avut loc astăzi la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău. În comunicările susținute de istorici și academicieni au fost abordate teme precum rolul personalităților de cultură la Marea Unire, rolul credinței în Actul Unirii, generația Unirii sau Unirea în istoria contemporană a românilor, transmite Radio Chișinău.
În comunicarea sa, academicianul Mihai Cimpoi s-a referit la rolul personalităților de cultura în Actul Marii Uniri. Constantin Stere, Ion Buzdugan, Pan Halippa, Zamfir Rally-Arbore sunt doar câțiva scriitori și intelectuali care au avut un rol decisiv la realizarea idealului românilor acum 104 ani.
Dincolo de rolul intelectualilor la realizarea Unirii au participat și alte două mișcări potrivit lui Mihai Cimpoi: „A fost foarte puternică Mișcarea Ostășească de la Odesa. Această mișcare a fost instituționalizată. Soldații au făcut parte și din partide și din blocuri politice. Și foarte puternică a fost și Mișcarea Țărănească. Una dintre primele mari reacții care a fost încă înainte de 27 martie a fost cea de la Bălți când 11 sate au trimis reprezentanți în Zemstva de la Bălți și au votat Unirea.”
Conferința a fost un prilej de a aduce în discuție teme legate de actul Marii Uniri, dar și de a reflecta la actuala situație și context politic regional și mondial generat de războiul din Ucraina. În opinia istoricului Nicolae Enciu, războiul din țara vecină ar trebui să impulsioneze ca Reunirea să devină o temă de discuție nu doar în mediul academic ci și în cel politic.
„Acea ordine internațională este pe cale să dispară și să fie înlocuită cu alta. Prin urmare voles nolens, ideea de unitate națională revine în actualitate. Revenirea spațiului dintre Prut și Nistru la spațiul de cultură și civilizație românească va trebui să devină una de discuție nu doar în cercurile intelectuale, dar și în cercurile politice. O înlăturare definitivă a hotarului pe Prut ar soluționa multe probleme de securitate cu care se confruntă în prezent Republica Moldova. Noi de fapt suntem într-o stare de incertitudine, dependenți de rezultatul acestei invazii”.
Prezent la eveniment, istoricul Ion Negrei, vicepreședintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova a mărturisit că vede similitudini între contextul social-politic din preajma Unirii de la 1918 și ceea ce se întâmplă în prezent la frontiera țării, în statul vecin.
„Suntem la un moment, cum am fost la 1917-1918 de afirmare națională și de afirmare și a identități și umane. Ucraina, Georgia, Republica Moldova, alte popoare care au fost parte a Uniunii Sovietice doresc să-și recapete libertatea, și-au recăpătat-o așa politic prin declarații, dar când s-a trecut la momente de afirmare a identității , a interesului politic național, forțele acestea ale comunismului retrograde, imperiale, ele au fost deranjate. Și necondamnându-le, noi nu am condamnat comunismul nici în plan național și nici în plan mondial, comunismul a rămas în picioare și el se reafirmă prin ideologia aceasta imperială pe care astăzi Moscova o practică în relație cu Ucraina”.
Prin acțiunile recente, Republica Moldova demonstrează în aceste zile, așa cum este acesta fragil, născut din destrămarea Uniunii Sovietice, dar este un stat european, cu un viitor alături de România, mai este de părere istoricul Ion Negrei.