Ziua orașului Cahul a fost marcată astăzi printr-un concert susținut de maestrul Eugen Doga, Paula Seling, Stela Botez, Maria Sarabaș și Ioana Căpraru. Pe 2 iulie este serbată prima atestare documentară a municipiului Cahul când într-un document eliberat oficial de cancelaria domnească, pe 2 iulie 1502, a fost menționată localitatea cu numele Șcheia.
Sărbătoarea a început la ora 16,00, cu un eveniment de inaugurare a proiectului „Tenis de masă-la noi ACASĂ”, urmat de târgul meșterilor populari, iar la ora 18,00 de un spectacol muzical susținut de maestrul Eugen Doga, Paula Seling, Stela Botez, Maria Sarabaș și Ioana Căpraru. La ora 21,00, cahulenii au putut vedea focurile de artificii, iar de la 21,05 tinerii se bucură de muzica electronică a lui DJ Vitamin.
Pe 2 iulie 1502, localitatea avea numele Șcheia, mai târziu își schimbă denumirea în Frumoasa, iar prin decretul țarului Rusiei Nicolai I din 18 decembrie 1835 i se conferă statut de oraș și reședință de județ cu numele Cahul, în cinstea biruinței asupra turcilor din 21 iulie 1770.
În anii 1840-1845 orașul Cahul și-a schimbat întrucâtva înfățișarea, căpătând trăsături caracteristice unui centru de județ. Numărul populației a ajuns la 6115 de locuitori. Orașul avea trei ateliere de olărit, unul de dubit piei și două cămătării, zeci de mori de vânt, o școală lancasteriană, unde erau primiți copii de orice credință religioasă, și o școală primară pe lângă biserică, în care învățau 46 de băieți. În 1850 a fost construită Catedrala Arhanghelii Mihail și Gavriil, pe locul vechii biserici de lemn, ridicată în 1785.
În 1857 în Cahul a lucrat câteva luni ca judecător clasicul culturii românești, savantul cu renume mondial – Bogdan Petriceicu Hașdeu. Îndrăgind acest plai, va scrie mai târziu despre locul acesta, despre râul Prut și orașul Cahul, admirând vitejia și înțelepciunea localnicilor. În același an a sosit la Cahul pentru câteva zile istoricul și lingvistul român Mihail Kogălniceanu.
În 1902 populațiunea orașului era de 7.900 persoane, inclusiv: 3.700 evrei, 2.850 români, restul bulgari, greci și armeni. În perioada interbelică la Cahul sistemul sanitar includea 4 spitale de stat și 18 dispensare.
În perioada postbelică orașul Cahul devine principalul centru economic și cultural de sudul R. Moldova. S-au construit fabricile de conserve, bere unt și brânzeturi, de furaje combinate, de piese de beton armat, de stufit.
Cu peste 30 de mii de locuitori, potrivit recensământului General al Populației din 2014, este al 7-lea oraș ca mărime din țară, după Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina, Rîbnița și Ungheni. Este deseori poreclit „Capitala de Sud” a Republicii Moldova.