„Noi suntem declarați oficial în presă, radio, emisiunile TV, în lucrările de istorie, manualele de geografie și istorie din Ucraina, ocupanți”. Declarația a fost făcută de către dr. Alexandrina Cernov din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române, care a vorbit despre soarta românilor din Ucraina și despre lupta lor neîncetată pentru păstrarea limbii și a identității românești.
„Lupta pentru limba română continuă în condițiile în care împuternicitul în problemele apărării limbii de stat din Ucraina, Taras Kremini, a comunicat că, începând cu data de 16 ianuarie 2022, va începe o nouă etapă de implementare a Legii Ucrainei, respectiv „Despre asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat“. Domnia sa subliniază în mod special că devine obligatorie respectarea articolului 25 al legii care reglementează folosirea limbii de stat în mass-media. În conformitate cu legea, toate periodicele din Ucraina au dreptul să apară în altă limbă decât cea de stat cu condiția ca toate materialele să fie traduse în limba ucraineană. În paralel, în aceeași zi, va apărea și un tiraj în limba ucraineană”, a declarat Alexandrina Cernov în cadrul unui interviu pentru Adevărul.
Totodată, aceasta a remarcat că autoritățile din Ucraina „au îndreptat sulițele” împotriva școlilor cu predare în limba română, dar și împotriva publicațiilor.
„Sulițele sunt îndreptate împotriva școlilor cu limba română de predare, a publicaţiilor. Trecerea treptată la limba ucraineană de predare a tuturor disciplinelor şcolare, începând din clasa a V-a, este lovitura de graţie asupra identității noastre. Ziarele noastre tradiţionale româneşti nu mai apar pe suport de hârtie din cauza lipsei de resurse financiare, s-au scumpit hârtia şi serviciile tipografice, deci se vor scumpi şi cărţile. Ne confruntăm cu legi anacronice. Cât vom rezista, ne tot întrebăm”, a mai spus academicianul.
Potrivit sursei citate, procesul de deznaționalizare a minorităților naționale promovat prin noile legi adoptate în Ucraina începând cu anul 2017 afectează în mod direct comunitatea românilor: „anihilarea statutului limbii române în Ucraina prin substituirea ei, ca limbă de predare în şcoli cu limba de stat, cu ucraineana, reducerea editării ziarelor în limba română, cu vechi tradiţii, din Cernăuţi, precum „Zorile Bucovinei“, şi înlocuirea lor cu publicaţii noi, puţin cunoscute în comunitate, dispariţia, de facto, a ziarelor româneşti „Plai românesc“, „Arcaşul“, „Curierul de Cernăuţi“, „Neamul românesc“”.
De asemenea, autoritățile de la Kiev ar rescrie istoria, astfel încât să-i prezinte pe românii din nordul Bucovinei ca pe niște „ocupanți”.
„Astăzi, în Ucraina se scriu în paralel două istorii ale Bucovinei. Istoricii ucraineni promovează ideea că Bucovina este un străbun pământ slav, părere deseori nesusținută și de documentele de arhivă sau memorialistică, istorie menită să justifice politica oficială a administraţiei ucrainene faţă de comunitatea românilor din regiunea Cernăuţi, căreia i se refuză categoric statutul de popor băştinaş. (…) Divizați în români și moldoveni, respectiv limba română și moldovenească, noi suntem declaraţi oficial în presă, radio, emisiunile TV, în lucrările de istorie, manualele de geografie şi istorie din Ucraina, ocupanţi. Generaţii de elevi au învățat după astfel de manuale. A rămas nealterată doar memoria supravieţuitorilor evenimentelor, istoria orală trăită, constituită dintr-o infinitate neorganizată de fapte şi situaţii, destine personale, care de-abia în ultimele decenii începe să fie reflectată, tot atât de dezorganizat, în articolele răzleţe ale ziariştilor, autorilor monografiilor satelor, de cele mai multe ori profesori din şcolile satelor respective. Documentele descoperite în Arhivele din Ucraina, din regiunea Cernăuţi, şi Arhivele din Suceava şi Rădăuţi, dar şi din Arhivele MAE adaugă informaţii care întregesc imaginea evenimentelor. Nu au întârziat să apară şi trădătorii, care stau în poziţie de drepţi în faţa autorităţilor, care îi folosesc în scopurile lor, bine cunoscute de decenii”, a spus Alexandrina Cernov pentru Adevărul.
Amintim că românii din Ucraina luptă neîncetat pentru păstrarea limbii române după ce în anul 2017, președintele Petro Poroşenko a promulgat o lege care, practic, desființează sistemul de învățământ în limba maternă.
Comunitatea românilor din Ucraina se confruntă de multă vreme cu un proces agresiv de deznaționalizare și asimilare etnică început în perioada sovietică și continuat până în ziua de astăzi de guvernele Ucrainei independente. Prin urmare, comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în „români” și „moldoveni” (în total circa 500.000).