23 august: Ziua Pactului criminal Ribbentrop-Molotov, care a sfărâmat teritorial România ~ InfoPrut

Se împlinesc 81 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Germania nazistă şi URSS, care prevedea cedarea Basarabiei. Pactul a împărțit Europa în sfere de influență sovietică și nazistă, ducând la al Doilea Război Mondial și la tragicele lui consecințe, notează Jurnal.md.

Ziua semnării pactului, 23 august, este marcată ca zi de comemorare a victimelor stalinismului și nazismului în 10 state ale Uniunii Europene, în SUA, Canada și Georgia. În 2019, Moscova a făcut public protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.

Documentul, cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

„Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franţa privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înţeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia”, a comentat Nikita Petrov, istoric în cadrul organizaţiei pentru drepturile omului „Memorial”, potrivit Digi24.

La o săptămână de la Ribbentrop-Molotov, la 1 septembrie 1939, începe al doilea război mondial. Hitler atacă Polonia. În replică, Anglia şi Franţa declară război Germaniei. După un an de război, Stalin cere autorităţilor române să se retragă din Basarabia şi Bucovina în 4 zile.

Începând din 1936, regele Carol al II-lea şi elita diplomatică şi politică a ţării au remarcat îngrijoraţi pasivitatea Angliei şi Franţei faţă de dominaţia din ce în ce mai puternică a Germaniei revizioniste în Estul Europei. Temându-se că fără sprijinul celui mai puternic din regiune, România riscă să piardă Transilvania în favoarea Ungariei lui Horthy, Bucureştiul a mizat pe cartea germană.

Pactul Ribbentrop-Molotov a aruncat tot acest raţionament în aer. Izolată, România a încercat să îşi păstreze neutralitatea. Dar regele Carol al II-lea înţelegea că momentul invaziei sovietice în Basarabia nu poate fi departe. În ianuarie 1940 vizitează Chişinăul.

Se încerca încurajarea populaţiei, furnizarea unei încrederi că orice s-ar întâmpla România va apăra acest teritoriu. Se ştia că ruşii concentraseră foarte multă armată pe frontul de la Nistru, atacaseră deja Finlanda, existau deja în teritoriile republicilor baltice actuale bazele lor militare, era o conjunctură care dădea de înţeles că se schimba configuraţia Europei.

Pe 16 iunie 1940, Franţa semnează armistiţiul cu invadatorii germani. La 28 iunie 1940, inevitabilul s-a produs şi pentru România.

Pe 26 iunie 1940 ministrul de externe sovietic, Viaceslav Molotov i-a înmânat ambasadorului Davidescu la Moscova ultimatumul pentru cedarea Basarabiei. La Chişinău nu se ştia încă nimic. Pe 27 iunie, la Bucureşti au loc două consilii de coroană, la primul regele Carol al II-lea înclina pentru apărarea Basarabiei, dar numai 11 din cei 26 de membri ai Consiliului erau de aceaşi părere. La cel de-al doilea consiliu din cursul serii, numărul celor care pledau pentru apărarea Basarabiei a ajuns la numai 6. Nici de această dată autorităţile de la Chişinău nu au fost avertizate.

Partea română se străduia totuşi să câştige timp, aşa că Molotov a cerut imperativ Bucureştiului să accepte ultimatumul până pe 28 iunie la orele 14, acordând timp autorităţilor române pentru evacuare 4 zile, dar chiar pe 28 iunie trupe sovietice au fost paraşutate la Prut. Populaţia Basarabiei a avut de fapt pentru evacuare numai jumătate de zi.

Preluat: https://infoprut.ro/66504-23-august-ziua-pactului-criminal-ribbentrop-molotov-care-a-sfaramat-teritorial-romania.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: