A vorbi în Republica Moldova despre non importanța axei geopolitice, despre non importanța apartenenței naționale, culturale, istorice, lingvistice, în favoarea sau în folosul unor valori materiale este o eroare și o greșeală care, dacă se insistă asupra ei, va da rezultate foarte proaste. De această părere este Ana Guțu, actual secretar de stat al Departamentului pentru relația cu R. Moldova în Guvernul de la București.
Potrivit oficialului, Republica Moldova se confruntă cu un exod al populației, pleacă populația tânără, pleacă populația activă, rămân oamenii în vârstă.
„Republica Moldova este depopulată fiindcă mai ales tinerii nu cred că Republica Moldova are un viitor. Dacă veți întreba studenții din Chișinău sau un liceu din zona rurală, veți vedea că 90% pleacă la studii în țările UE sau în România sau dincolo de Ocean. Această neîncredere în destinul Republicii Moldova ca stat independent are să-și asigure o existență în beneficiul tuturor cetățenilor săi este o dispoziție foarte generalizată în Republica Moldova”, a declarat Ana Guțu într-un interviu pentru pressone.ro.
Totuși, ea a subliniat că tinerii nu pot fi acuzați de faptul că aleg să plece. „Tinerii din ziua de azi merită o viață bună, frumoasă, pe merit și posibilitățile și capabilitățile lor. Și dacă statul nu este capabil să le ofere aceste oportunități au toată dreptatea să plece. Întrebarea mea este: care e soluția? Din punctul meu de vedere Republica Moldova a avut o soluție, unirea cu România, fiindcă este teritoriu istoric românesc. Și cea mai simplă și mai rapidă cale de dezvoltare la origini ar fi fost posibilitatea de a se uni cu România. Să nu uităm că la începutul anilor ‘90 Republica Moldova avea chiar un PIB mai mare decât cel al României. Și din păcate în 30 de ani, a involuat ca stat independent, iar România este țară membră UE și NATO! Și este pusă pe calea dezvoltării economice cu o dezvoltare destul de emergentă și una din cele mai bune dintre statele membre UE”, a mai menționat secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu R. Moldova.
Totodată, Ana Guțu s-a referit și la propaganda rusească în Republica Moldova și a specificat că la începutul anilor ’90, din păcate, nu s-au adoptat niște măsuri corecte pentru promovarea identității românești, a limbii, a valorilor noastre civilizaționale comune. „A fost o politică foarte permisivă față de toate instituțiile media ruse, ziare și canale de televiziune și radio, care și astăzi domină spațiul mediatic din Republica Moldova. Din 100 de canale, 90 emit în limba rusă și pe acest fundal, timp de 30 de ani, din păcate, mentalitățile sociale din Republica Moldova nu au evoluat”, a conchis secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu R. Moldova.