Se împlinesc 86 de ani de la naşterea marelui satiric, dramaturg, epigramist, Petru Cărare. Supranumit „Satiricul incoruptibil” sau „Creangă al Basarabiei”, Petru Cărare a fost cel care, în perioada sovietică, s-a răfuit cu sistemul şi l-a ironizat, prin versurile sale. Deşi a plătit scump pentru asta, marele poet şi dramaturg nu s-a lăsat înfrânt şi a continuat să lupte pentru trezirea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia, scrie TVR Moldova.
Petru Cărare s-a născut la 13 februarie 1935 în satul Zaim, raionul Căuşeni, pe atunci judeţul Tighina din România. Fiu de ţărani, al lui Profir Cărare şi Nadejda Duca, devine elev la şcoala românească din localitatea natală în 1942. Absolvent al şcolii medii din Căuşeni în 1953. Urmează studiile la Facultatea de Jurnalistică a Şcolii Comsomoliste Centrale din Moscova (1954-1956).
Primul său volum de versuri lirico-satirice „Soare cu dinţi“, recomandat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, este considerat de cenzori drept antisovietic (mai ales poemul „Scrisoare mamei“). Petru Cărare participă în 1959 la manifestări de comemorare a 600 de ani de la descălecarea Moldovei, fiind destituit pentru asta din funcţia pe care o deţinea la revista „Chipăruş“ (fiind vizaţi mai mulţi scriitori, printre care şi Vladimir Beşleagă). Un an de zile Petru Cărare rămâne fără loc de muncă, fiind ostracizat ulterior în raionul Teleneşti, pierzând şi dreptul de a publica ceva cu numele său.
Versurile sale destinate copiilor şi adolescenţilor sunt considerate de o integritate şi valoare educaţională deosebită. A publicat mai mult de zece cărţi pentru copii, dezvoltând în unele din ele personajul Ionică Tropoţel, un copil un pic fricos şi precaut, dar spiritual şi destul de ingenios. În poeziile pentru copii, cu scopul de a educa şi copiii, şi adulţii, Cărare evidenţiază prin dialoguri vii trăsături psihologice şi modalităţi de existenţă şi exprimare a copiilor.
„Cărare prin umor, prin satiră, prin atitudinea lui foarte critică, Vieru prin lirisim, prin ludicul lui”, precizează scriitorul Vladimir Beşleagă, făcând o paralelă între Vieru și Cărare, într-un interviu acordat jurnalistului Vasile Munteanu, pentru TVR MOLDOVA.
Câteva poezii din volumul „Săgeţi“, considerate de CC al PCM extrem de periculoase din punct de vedere ideologic, au fost traduse în rusă în 1972, pentru a fi înţelese de toţi membrii CC, care în majoritatea lor nu cunoşteau limba română.
Oaspete nepoftit
Noi avem un hoţ în casă
Noi cu hoţul stăm la masă, –
Ne-a ieşit mai ieri în cale
Cu idei şi cu pistoale
Şi-acum să ne ia se-ndură
Şi bucata de la gură
Şi-ncă altă noutate:
Eşti dator să-i spui şi frate.
Dar să-i dai, în loc de pită –
Un calup de dinamită!
Scurgă-se pe râu la vale,
În al gloanţelor rafale,
În al gloanţelor rafale,
Cu idei şi cu pistoale…