Reglementarea conflictului din regiunea transnistreană este necesară atât pentru stabilitatea și securitatea R. Moldova, cât și pentru întreaga regiune. Declarații în acest sens au fost făcute de Bogdan Aurescu, ministru de Externe de la București, care a subliniat că evoluțiile recente din Caucazul de Sud au readus brutal în atenția publică europeană tema conflictelor prelungite, impropriu numite „înghețate”, din zona Mării Negre.
Astfel, într-o analiză, șeful diplomației române a mai explicat că pentru România, care se află la frontiera estică a UE și a NATO, aceste evoluții sunt mereu în atenție și rămân la fel de îngrijorătoare.
„România este conștientă că este nevoie de acțiuni concrete pe acest palier, iar liniile de politică externă și securitate ale țării țin în mod coerent seama de aceste aspecte. Am considerat, așadar, că este momentul pentru a repune în dezbaterea de la nivelul Uniunii Europene tema conflictelor prelungite și efectele nocive pe care le generează asupra mediului de securitate și asupra perspectivelor de dezvoltare la nivel regional”, a mai adăugat Aurescu.
Potrivit ministrului de Externe, pentru a consolida capacitatea Uniunii de a proiecta pace, securitate și dezvoltare pe continent, este necesară o reflecție profundă cu privire la rolul și influența reală a UE în propria vecinătate și conștientizarea importanței menținerii în atenție a tematicii conflictelor prelungite, precum și necesitatea identificării instrumentelor potrivite pentru ca Uniunea să poată avea un rol mult mai activ în acest sens
„Țările vizate cel mai direct sunt vecini și parteneri ai UE: Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina sunt afectate de conflicte izbucnite în contextul destrămării URSS, generate și susținute prin implicare externă continuă, care exploatează falii istorice, de natură identitară și, tot mai mult, geopolitică. Aceste conflicte, numite „înghețate” în jargonul relațiilor internaționale, pentru că soluționarea lor trenează fără perspective clare, sunt surse constante de instabilitate, care amenință securitatea în estul continentului european, cu efecte negative asupra securității euroatlantice în general. Sunt instrumente prin care factori externi acționează pentru destabilizarea regiunii”, a mai subliniat sursa.
În analiza sa, Bogdan Aurescu s-a referit și la situația din Republica Moldova, menționând că alegerile prezidențiale din 15 noiembrie câștigate în mod decisiv de candidatul pro-european au demonstrat opțiunea fermă a cetățenilor pentru modernizarea societății în spiritul valorilor reprezentate de Uniunea Europeană.
„Dar, în același timp, persistă necesitatea reglementării conflictului din regiunea transnistreană, atât pentru stabilitatea și securitatea Republicii Moldova, cât și pentru întreaga regiune. Aceasta nu se poate realiza decât într-un mod care să respecte pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, și fără a pune în pericol parcursul european al țării, în acord cu voința majorității cetățenilor săi”, a mai remarcat ministrul de Externe.
Totodată, oficialul consideră că dezbaterea la nivelul Uniunii Europene a temei conflictelor prelungite, într-un cadru formal și într-un spirit al unității europene, va putea aduce rezultate concrete pentru Vecinătatea Estică, crescând influența UE în vecinătatea sa și reprezentând un câștig pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euroatlantică.
În opinia lui Bogdan Aurescu doar o Uniune Europeană mai influentă în vecinătatea sa, care este capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitate, pace și prosperitate, poate să devină un actor global credibil.
Analiza integrală poate fi citită aici.