Limba română în Constituția R. Moldova, trasă pe linie moartă

Apelul Academiei de Științe a Moldovei cu privire la introducerea glotonimului „limba română” în Constituția R. Moldova rămâne deocamdată fără răspuns. Astfel, disputele legate de denumirea limbii, continuă până astăzi, la aproape 32 de ani de la adoptarea ei ca limbă de stat și revenirea la alfabetul latin, transmite TVR Moldova.

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate spun că examinează subiectul cu privire la introducerea glotonimului „limba română” în articolul 13 din Constituție, în care e stipulată denumirea de „limbă moldovenească”. Totuşi, ei nu vor să înainteze în Parlamentul de la Chișinău un asemenea proiect de lege atât timp, cât nu au o majoritate constituțională.

„Sigur că acest lucru se impune, este necesar, nu înainte de a ne asigura că avem voturi. Din moment ce o să avem voturi, venim şi cu această iniţiativă. Nu vreau, pur şi simplu, să bifez că dom’le, am încercat. Dacă ne pornim într-o acțiune, trebuie să avem certitudinea că învingem”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău.

La rândul său și Lilian Carp, deputatul PAS, a făcut referire la faptul că pentru modificarea legii supreme e nevoie de o majoritate parlamentară constituțională, de care formațiunea pe care o reprezintă nu dispune. „Va fi posibil acest lucru când vom avea 67 de voturi. Va veni şi timpul în viitorul apropiat când această problemă va fi rezolvată. Eu sper să avem lume raţională în actualul Parlament încât să aducem limba română la ea acasă şi în Constituţia Republicii Moldova”, a adăugat parlamentarul.

De cealaltă parte, deputaţii opoziţiei din Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor se opun categoric introducerii glotonimului „limba română” în Constituţia R. Moldova, ba chiar se revoltă faţă de această iniţiativă a comunităţii academice.

Potrivit lui Petru Burduja, deputat al BECS, Academia de Ştiinţe a Moldovei, „trebuie să mai lucreze la acest capitol”, iar colegul său, Vlad Batrîncea susține că vorbește în conformitate cu Constituția R. Moldova – „limba moldovenească”. „Mama mea și buneii mei de la Dubăsari o numeau moldovenească şi pe mine nimeni nu m-a convins că ea nu mai există în Republica Moldova”, a mai spus socialistul.

Totuși, cei de la Partidul Acțiune și Solidaritate promit că vor încerca să găsească numărul de voturi necesar pentru a modifica legea supremă. „O să conteze nivelul lor de studii, ce şcoală au făcut, cum au învăţat la școală. Credeţi că e posibil acest lucru în condiţii în care mulţi deputaţi din alte fracţiuni nu cunosc limba română şi vorbesc doar în rusă? Sperăm să mai găsim 4 care cunosc româna”, a explicat Vladimir Bolea, deputat PAS.

În schimb, parlamentarii fracțiunii Şor sunt indeciși, considerând că în prezent sunt probleme mult mai importante care trebuie soluționate. „Probabil denumirea limbii nu e cel mai important lucru. Totodată, cum consideră cetățenii. Noi mereu ne aliniem poziţiei cetăţenilor. Cum ei spun, aşa şi facem”, a mai specificat Marina Tauber, deputat al Partidului Șor.

Până în momentul în care se vor găsi voturile necesare pentru schimbarea Constituţiei, parlamentarii PAS spun că pregătesc alte acţiuni pentru ca limba română să fie învăţată de cei care încă nu o cunosc. „Lucrăm la un program naţional pentru facilitarea studierii limbii române şi pe mine mă bucură mult că există solicitări, în special, din zona de sud – Găgăuzia, Taraclia”, a specificat Liliana Nicolăescu-Onofrei, deputat PAS.

Menționăm că în urma victoriei obținute la alegerile parlamentare anticipate, Partidul Acțiune și Solidaritate deține majoritatea în Parlamentul de la Chișinău, având 63 de deputați, iar pentru a efectua modificări la Constituția R. Moldova este nevoie de 67 de voturi.

Datele ultimului recensământ al populaţiei făcut în 2014, arată că aproape 78 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova spun că vorbesc limba română. În 2013, Curtea Constituţională a adus claritate în acest caz şi a stabilit că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.