Hidrocentrala de pe Nistru, pericol la adresa sănătății populației

După doi ani de pauză, Comisia Nistreană se va reuni în octombrie pentru a discuta despre activitatea Complexului Hidroenergetic de pe Nistru. Un nou studiu realizat de o echipă de experți independenți arată că fluviul este tot mai afectat. Autoritățile de la Chișinău spun că vor folosi studiul drept argument pentru a stabili un regulament clar de activitate a Hidrocentralei, iar proiectul ucrainenilor de a mai instala alte trei turbine nu va fi acceptat, transmite TVR Moldova. 

Potrivit experților, complexul Hidroenergetic a afectat calitatea apei, a florei şi faunei. Debitul maxim a fost redus cu aproape 30 la suta. Specialiștii consideră că instalarea altor trei turbine de către autoritățile ucrainene ar afecta și mai mult calitatea apei oferită Republicii Moldova.

„Resursele de apă continuă să descrească, inclusiv, pe teritoriul nostru și către gura de vărsare în total pierderile de apă se consideră a fi deja de 15 la sută. Soluțiile mai mult sunt de ordin tehnic, însă acestea sunt costisitoare și trebuie să fie acceptate și de partea ucraineană.”, a declarat Ana Jeleapov, expert în hidrologie.

Activitatea hidrocentralei schimbă și regimul termic al apei, care este cu până la 8 grade mai rece vara și cu 5 grade mai caldă în sezonul rece. „Vara crește cu aproximativ 85 la sută vegetația în apele Nistrului, aceasta are un efect negativ asupra ecosistemului fluviului, în primul rând se micșorează habitatul peștilor”, a explicat Serghei Filipenco, expert în hidrobiologie.

La rândul său, Viorel Miron, expert tehnic, a subliniat că aproximativ 300 de km de la baraj este lipsit de facilități turistice. „Avem 100 de plaje care sunt scoase din circuit, avem peste 50 de insule care nu sunt deloc utilizate în scopuri turistice. Aproximativ 10 procente din această cantitate de suprafețe irigate abia funcționează acum. Tocmai datorită faptului că apa este rece”, a adăugat sursa.

Totodată, Iordanca – Rodica Iordanov, secretar de stat al Ministerul Mediului din R. Moldova a menționat că, anume pornind de la acest studiu, autoritățile de la Chișinău trebuie să intre în proces de negocieri cu Kievul. „Este necesar să existe un regulament de funcționare a nodului hidrologic. Mai mult ca atât, acest regulament trebuie în mod obligatoriu să prevadă şi modalitatea de monitorizare şi control oferit părții Republica Moldova”, a spus secretarul de stat.

Subiectul se află și pe agenda de discuții cu Uniunea Europeană, problema fiind abordată, inclusiv ieri, de  oficialii de la Comisia Europeană, aflați în vizită la Chișinău.

„Vrem să aprofundăm „integrarea cu UE” și în alte domenii inclusiv în tot ce ţine de protecţia mediului înconjurător şi combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Am discutat şi necesitatea de a proteja râul Nistru care este o sursă crucială de apă potabilă pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a anunțat Nicu Popescu, ministrul de Externe de la Chișinău.

Ultima ședință de negociere a Acordului a avut loc în decembrie 2018, la Kiev. Comisia Nistreană nu a adoptat atunci nicio decizie. Statisticile arată că apa disponibilă în prezent în Republica Moldova, este de aproximativ 500 de metri cubi anual pe cap de locuitor, ceea ce plasează acest stat în categoria celor cu deficit de apă.