Actualul Parlament de la Chișinău trebuie să execute Hotărârea Curții Constituționale din 2013, prin care s-a stabilit că, potrivit Declarației de Independență, limba oficială în Republica Moldova este limba română și să pună pe agendă subiectul legat de denumirea limbii de stat.
Părerea aparține expertului constituționalist Alexandru Arseni, deputat în primul Parlament de la Chișinău, care a remarcat că disputele legate de denumirea limbii și păstrarea în Constituția R. Moldova a sintagmei de „limba moldovenească” reprezintă un atac asupra demnității poporului român.
„Un singur scop se urmărește – să se demonstreze că noi, băștinașii, românii din teritoriul dintre Nistru și Prut, teritoriu etnic și istoric al devenirii noastre naționale ca națiune română, suntem incapabili de a avea demnitate, de a ne ridica la nivel, pentru că națiunea este forma superioară a comunității umane, care are la bază un șir întreg de factori, printre care comunitatea de limbă și ea se formează timp de milenii, nu de zece ani. Această valoare a demnității noastre trebuie să o păstrăm și să o impunem, inclusiv celor care sunt astăzi în Parlament. Voturi va asigura poporul. Dacă Parlamentul nu va întruni numărul necesar de voturi, doamna președinte cu majoritatea parlamentară pot convoca o nouă Mare Adunare Națională la care să se voteze noua redacție a articolului 13 din Constituție, voință care va deveni obligatorie și care nu mai poate fi supusă revizuirii”, a subliniat Alexandru Arseni pentru Radio Chișinău.
În context, expertul a amintit că proiectul Constituției Republicii Moldova, votat în prima lectură de primul Parlament, în martie 1993, stipula faptul că limba oficială este limba română, dar după dizolvarea Legislativului și venirea la putere a agrarienilor, în Legea Supremă votată de aceștia, a fost indicată ca limbă de stat „moldoveneasca”.
Amintim că, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adus claritate în acest caz, stabilind că limba română este limba de stat în stânga Prutului. CCM a decis că textul din Declarația de Independență prevalează textului din Constituție, ceea ce înseamnă că limba vorbită în Republica Moldova este româna, nu cea menționată în Constituție, ,,moldoveneasca”. Totuși, pentru a efectua modificări la Constituția R. Moldova este nevoie de 67 de voturi, iar Partidul Acțiune și Solidaritate, care deține în prezent majoritatea în Parlamentul de la Chișinău, are 63 de deputați.