Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat joi, 10 februarie 2022, la Ministerul de Externe al României, în urma unor declarații pe care acesta le-a făcut miercuri în legătură cu scutul de la Deveselu și tezaurul României.
În cadrul discuției, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota i-a reiterat ambasadorului Kuzmin poziția repetată constant și clar de către România, SUA și NATO încă de la momentul negocierii Acordului româno-american privind scutul antirachetă încheiat în 2011 și inclusiv recent: facilitatea antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, are un caracter strict defensiv, nu este îndreptată împotriva Federației Ruse – vizând exclusiv potențiale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euroatlantic, și nu există niciun fel de intenție sau posibilitate de amplasare în cadrul acestei facilități de rachete de tip ofensiv.
Potrivit unui comunicat de presă al MAE, în legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federației Ruse în România a susținut în declarațiile sale de ieri, contrar realității, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a șasea) urmează să fie organizată în România conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019. A reiterat disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susține și în continuare activitatea acestui for.
Secretarul de stat a mai subliniat, în contextul întrevederii, că partea română consideră că astfel de intervenții publice, care încearcă să creeze opiniei publice percepții eronate, nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere, între părți și nici să conducă la o relație predictibilă și constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părți. De asemenea, în viziunea părții române, respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție esențială pentru un astfel de dialog.
Amintim că ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a criticat miercuri, 9 februarie, suplimentarea trupelor NATO în zona Mării Negre și a spus că planurile Statelor Unite și Franței de a trimite militari în România contribuie la amplificarea tensiunilor. Diplomatul a mai precizat că Rusia nu este interesată să viziteze scutul de la Deveselu pentru a se convinge că este pur defensiv. El a declarat că Moscova ar prefera garanții scrise din partea NATO și a Statelor Unite în acest sens.
Totodată, fiind întrebat de un jurnalist dacă Rusia are intenția să restituie tezaurul României, ambasadorul Kuzmin a răspuns că „nu există un astfel de punct pe agenda politică dintre România și Rusia”.
În același context, Valeri Kuzmin a făcut trimitere la un dialog dintre Brejnev și Ceaușescu, consumat la Moscova, acum peste cinci decenii. „Știți care a fost recomandarea lui pentru tovarășul Ceaușescu? Pe scurt: uită de asta, dragă tovarășe”. „Se presupune că pe atunci relațiile dintre țările noastre erau mai calde”, a mai adăugat ambasadorul Rusiei la București.