Preasfinţitul Părinte Antonie de Bălţi a oferit Mănăstirii Coşula o candelă care să ardă pentru unitatea neamului românesc. Darul a fost oferit duminică, cu prilejul hramului aşezământului monahal din Botoşani, notează Basilica.
Gestul ierarhului se înscrie în proiectul „Candelele unităţii naţionale”, iniţiat în contextul anului centenar. La bisericile unde slujește pentru prima dată, Episcopul Antonie lasă câte o astfel de candelă-simbol care să ardă mereu pentru unitatea românilor.
„La bază a fost dorinţa de a chema la rugăciune pe toţi românii pentru a-i semnala lui Dumnezeu la durerea noastră, la dezbinarea românilor”, a subliniat ierarhul.
Gestul a fost repetat de 21 de ori până în prezent. Ultima candelă a unității naționale a fost așezată de PS Antonie în noua Catedrală din Oradea, la slujba de sfințire din 20 septembrie.
Episcopul Antonie de Bălţi a slujit la Mănăstirea Coşula cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan.
În omilia sa, PS Antonie a făcut referire la „chipul strălucitului ierarh al Bisericii Ortodoxe, Sfântul Nicolae”, şi a mulţumit părintelui stareţ Calinic Chirvase pentru invitaţia de a sluji la Mănăstirea Coşula.
Părintele stareţ a mulţumit pentru candelă şi a oferit ierarhului o icoană cu chipul Sfântului Antonie cel Mare, invitându-l pe Episcopul de Bălţi „să mai vină la Mănăstirea Coşula şi cu alte ocazii”.
Mănăstirea Coşula a fost construită în anul 1535 de marele vistiernic Mateiaş, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin.
În 1908 aşezământul monahal a fost abandonat, locaşul de cult devenind biserică parohială. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1991. Ansamblul monahal este inclus pe lista monumentelor istorice din Botoşani.