Distribuie acest articol!
Bruxellesul se pregăteşte de o altă nebunie prin care, practic, ar crea versiunea europeană a pactului global al ONU privind migraţia, a declarat vineri ministrul ungar de externe. Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Ministerul Afacerilor de Externe şi al Comerţului Exterior din Ungaria, Péter Szijjártó a subliniat la o conferinţă de presă susţinută după Conferinţa privind Migraţia de la Budapesta că pactul care „a fost trecut forţat” la Adunarea Generală a ONU, în 2018, identifică migraţia ca fiind un drept fundamental al omului şi prevede că pentru migraţie fiecare stat reprezintă ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie.
Bruxellesul se pregătește de aceeași nebunie cu adoptarea așa-numitului acord post-Cotonou”, a precizat ministrul de externe, care a adăugat că acordul planficat de a fi încheiat cu ţările din Africa, din Caraibe şi din zona Pacific ar crea noi canale de migraţie, iar Comisia Europeană menține pe ordinea de zi cotele obligatorii de relocare.
Pe de altă parte, Guvernul ungar consideră că fiecare ţară are dreptul de a nu participa în procesele migraţioniste şi este un drept fundamental ca fiecare să trăiască în siguranţă în propria sa ţară, a precizat Peter Szijjarto. Potrivit ministrului de externe, intensificarea migraţiei comportă în sine riscuri la adresa sănătăţii, securităţii şi civilizaţiei. Se poate observa o corelaţie între migraţie şi terorism, a spus oficialul ungar, care a atras atenţia asupra pericolului formării societăţilor paralele. Valurile de migraţie contribuie la accelerarea răspândirii pandemiei cu noul coronavirus, în special dacă migranţii vin din ţări în care rata de imunizare este foarte scăzută. „Uniunea Europeană ar trebui să se apere şi nu să aducă un necaz şi mai mare asupra cetăşenilor europeni”, a subliniat Szijjártó, care a mai menţionat: „Migraţia reprezintă provocări serioase de securitate în întreaga Europă, deoarece continentul se află simultan sub presiune din trei direcții, ceea ce este fără precedent.
Unii apără migraţia prin afirmaţii simpliste, precum că este nevoie de forţă de muncă”.
„În actuala situaţie critică, când zeci şi sute de mii de europeni şi-au pierdut locurile de muncă, mai întâi ar trebui rezolvate problemele celor de aici”, a mai spus ministrul de externe, precizând: „La graniţa de sud a Ungariei, în acest an au fost reţinuţi până în prezent 110.000 de migranţi, în timp ce anul trecut numărul lor a fost ‘doar’ de 44.000. Dacă ar depinde de Bruxelles, aceşti 110.000 de migranţi ar fi deja aici, în ţară, dar noroc că nu depinde de Bruxelles, ci de noi”, a mai afirmat Péter Szjjártó.
La rândul său, Michael Spindelegger, directorul general al Centrului pentru Dezvoltarea Politicii Internaționale de Migrație, a subliniat: „Cu excepţia părţii estice a Mării Mediterane, pe fiecare rută a crescut semnificativ numărul celor care vin în Europa. Anul viitor se pot aștepta la aproximativ 250.000 de solicitanți de azil afgani, iar odată cu acest val şi alții ar putea să încerce să ajungă în Europa, iar astfel ar putea să se creeze o situaţie similară cu cea din 2015, care trebuie prevenită”.
Răspunzând la o întrebare privind vizita de săptămâna viitoare, la Budapesta, a preşedintelui francez, Péter Szijjártó a declarat: „În ciuda diferenţelor de opinii, cele două țări împărtășesc aceleași opinii cu privire la o serie de probleme, cum ar fi securitatea, apărarea frontierelor externe, noua politică agricolă comună a UE şi utilizarea energiei nucleare”.
Distribuie acest articol!