Boris Volosatîi (AUR) prezintă Ministerului Afacerilor Externe necesitatea de a înființa capele consulare în țările cu tradiție creștină

Deputatul Boris Volosatîi (AUR), vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat Ministerului Afacerilor Externe necesitatea de a înființa biserici/ capele/paraclise consulare pe lângă ambasadele României la Kiev, Atena, Moscova, Belgrad, Tirana, Skopje, Astana, Beijing, precum și pe lângă Consulatele Generale sau secțiile consulare ale României din Ucraina, Republica Elenă, Federația Rusă, Republica Serbia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Kazahstan și Republica Populară Chineză.

Într-o sesizare adresată ministrului de Externe al României, Luminița Odobescu, acesta atrage atenția asupra faptului că alte state au înființat astfel de biserici, capele sau paraclise consulare la București – spre exemplu, ambasadei Franței are în cadrul său Biserica romano-catolică „Sfânta Inimă a lui Iisus” („Sacre Coeur”). Este inadmisibil ca țara noastră să nu aibă astfel de lăcașuri de cult în state cu tradiție creștină, în care trăiesc sute de mii de români. Boris Volosatîi a amintit că în aceste țări nu există Institute Culturale Române și nici școli cu predare în limba română, deși există cadru legislativ în acest sens.

În context, deputatul a precizat că, potrivit unor diverse estimări, numărul românilor din Ucraina variază între 400 și 500 de mii de persoane, al celor din Republica Elenă – între 60 și 150 000, al celor din Federația Rusă – între 250 și 500 de mii de persoane, al celor din Republica Serbia – între 300 și 400 de mii de persoane, al celor din Albania – între 100 și 300 de mii de persoane, al celor din Republica Macedonia de Nord – între 50 și 150 de mii de persoane, în Kazahstan și Kîrgîzstan – între 20 și 25 de mii de persoane. Doar în orașul Moscova, care este cel mai mare oraș din Europa, numărul etnicilor români este estimat la peste 100 de mii de persoane, iar în regiunea Moscova locuiesc un număr de alți peste 100 de mii de etnici români.

Înființarea unor biserici/ capele/paraclise consulare pe lângă misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale României în aceste state de tradiție ortodoxă, dar și în unele state comuniste (cum ar fi Republica Populară Chineză), reprezintă o necesitate reală, subliniază deputatul, mai ales că există cadrul legislativ în acest sens.

„Aceste biserici, capele sau paraclise consulare au menirea de a acorda asistență religioasă cu prioritate personalului diplomatic, consular, membrilor familiilor acestora, precum și angajaților instituțiilor culturale, comerciale, turistice etc. ale statelor respective în străinătate, ca și membrilor familiilor acestora. De asemenea, aceste așezăminte religioase consulare acordă asistență religioasă și altor membri ai comunităților de expatriați din statele respective”, a punctat acesta.

Deputatul AUR a prezentat cazul românilor din China – circa 1.500 de persoane (personal diplomatic și consular, personal cultural, studenți, oameni de afaceri, persoane din familii mixte etc.), care sunt nevoiți să recurgă la asistența religioasă a singurei biserici ortodoxe din capitala chineză, anume biserica consulară „Adormirea Maicii Domnului”/Uspenskaia de pe teritoriul ambasadei Federației Ruse la Beijing, avândul ca paroh pe preotul Inokentii Kolesnikov, membru al corpului diplomatic rus acreditat în China. „Exprimăm opinia că o asemenea situație este inacceptabilă pentru românii rezidenți legal în China și nu poate continua dintr-un șir de motive evidente”, a subliniat parlamentarul.

Având în vedere situație prezentată, Boris Volosatîi a cerut MAE să transmită:

  1. Dacă personalul diplomatic și consular românesc acreditat în Republica Populară Chineză (la Beijing, Hong Kong și Shanghai), membrii familiilor acestora, precum și angajații Institutului Cultural Român de la Beijing, ai altor instituții culturale, turistice sau comerciale ale statului român în China, ca și membrii familiilor lor, beneficiază sau nu în țara de acreditare de asistență religioasă din partea unor deservenți ai Bisericii mame Române ori sunt nevoiți să solicite asistența structurilor Patriarhiei Moscovei în Republica Populară Chineză acordată prin superiorul bisericii consulare din cadrul ambasadei Federației Ruse la Beijing.
  2. Care sunt punctele de vedere oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) privind posibilitatea înființării, în baza unui Protocol de cooperare/parteneriat semnat între MAE și Biserica Ortodoxă Română (BOR), a unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă Ambasadele României la Kiev, Atena, Moscova, Belgrad, Tirana, Skopje, Astana, Beijing, precum și pe lângă Consulatele Generale sau secțiile consulare ale României din Ucraina, Republica Elenă, Federația Rusă, Republica Serbia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Kazahstan și Republica Populară Chineză.
  3. Dacă MAE este interesat și dispus să încheie cu BOR un Protocol de cooperare care să prevadă, între altele, înființarea unor capele consulare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din state de tradiție ortodoxă sau atee, în vederea acordării de asistență religioasă personalului diplomatic și consular, cultural etc. al României în aceste state, precum și membrilor familiilor lor.
  4. Care sunt posibilitățile reale și ce pași concreți trebuie întreprinși în acest sens.
  5. Dacă Statul român este pregătit politic, administrativ și financiar să accepte înființarea, începând cu anul curent 2024, și funcționarea ulterioară a unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în aceste state.
  6. Dacă după 1989 românii din statele enumerate mai sus au sesizat Statul român și instituțiile sale privind necesitatea organizării unor lăcașuri de cult pe lângă misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale țării noastre în aceste state, astfel încât personalul diplomatic și consular românesc, membrii familiilor acestora, precum și angajații instituțiilor culturale, turistice sau comerciale ale statului român în străinătate, ca și membrii familiilor lor, să poată primi asistență religioasă din partea unor deservenți ai Bisericii mame Române.
  7. Dacă instituțiile statului român, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în statele respective au formulat sau nu inițiativa înființării de biserici, capele sau paraclise consulare în acele state.
  8. Care este punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind înființarea unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă Ambasadele României la Kiev, Atena, Moscova, Belgrad, Tirana, Skopje, Astana și Beijing, precum și pe lângă Consulatele Generale sau secțiile consulare ale României din Ucraina, Republica Elenă, Federația Rusă, Republica Serbia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Kazahstan și Republica Populară Chineză. Pentru stabilirea acestui punct de vedere oficial, vă rugăm să acționați în conformitate cu prerogativele pe care vi le acordă legile țării și să consultați oficial conducerea BOR. În cazul existenței unui punct de vedere oficial formulat în scris, vă rugăm să atașați la răspunsurile dumneavoastră documentul care fixează punctul de vedere oficial al BOR.
  9. În câte și în care anume dintre statele străine în care România are misiuni diplomatice și oficii consulare, Institute Culturale Române, Lectorate de limbă română, alte instituții culturale, comerciale sau de alt ordin există biserici/capele/paraclise consulare pentru acordarea de asistență religioasă personalului diplomatic, consular, cultural etc. acreditat în statele respective, precum și membrilor familiilor acestora.
  10. În câte și în care anume dintre statele străine în care România are misiuni diplomatice și oficii consulare, Institute Culturale Române, Lectorate de limbă română, alte instituții culturale, comerciale sau de alt ordin nu este prezentă jurisdicțional Biserica Ortodoxă Română.
  11. Dacă pentru amenajarea unei biserici/capele consulare ortodox român la Beijing, în incinta sau pe teritoriul misiunii diplomatice române acreditate în Republica Populară Chineză sau într-o altă incintă consulară română, sunt sau nu necesare aprobările părții chineze și dacă acestea au fost obținute/acordate în cazul bisericii consulare ruse ”Adormirea Maicii Domnului” din cadrul ambasadei Federației Ruse la Beijing.