Ucraina practică o politică de fragmentare artificială a minorității române. Boris Volosatîi (AUR): Ce demersuri a făcut statul român pentru a determina Ucraina să recunoască inexistența „limbii moldovenești”?

Premierul Marcel Ciolacu a avut mai multe întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în cadrul cărora au fost abordate subiecte privind dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, colaborarea economică, securitatea regională, dar și obținerea unei decizii favorabile privind recunoașterea inexistenței „limbii moldovenești”.

În lumina acestor evenimente, deputatul AUR Boris Volosatîi, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării, a readus în atenția ministrului de externe, Luminița-Teodora Odobescu, situația minorității române din Ucraina și a subliniat că autoritățile de la Kiev practică o politică de fragmentare artificială a minorității române prin promovarea falsului privind existența unei așa-zise „limbi moldovenești”, diferită de limba română. În acest context, parlamentarul basarabean a cerut informații despre modul în care autoritățile de la București au abordat această problematică în ultimul an și despre promisiunile/angajamentele și acțiunile concrete ale autorităților ucrainene.

Boris Volosatîi a amintit că, după întrevederile în care aceste chestiuni au fost abordate de partea română, oficialii ucraineni au evitat să se refere public la respectivele chestiuni, lăsând impresia că acestea ar fi chestiuni de interes doar pentru partea română, nu și pentru partea ucraineană.

În răspunsul transmis de Ministerul Afacerilor Externe la solicitarea deputatului Boris Volosatîi, MAE a reiterat faptul că „păstrarea şi afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparținând minorității române din statele vecine reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii externe românești”.

În ceea ce privește demersurile demersurile părții române în vederea asigurării protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităţii române din Ucraina, MAE a precizat că, imediat după promulgarea Legii privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina, președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică, pe 4 ianuarie 2023, cu președintele Volodimir Zelenski. în cadrul căreia s-a convenit demararea, pe canalele politico-diplomatice, a consultărilor pe tema protecţiei drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, respectiv protecția drepturilor persoanelor aparținând minorității ucrainene din România.

Totodată, pe 10 octombrie 2023, a fost adoptată Declarația comună a președintelui Klaus Iohannis și a președintelui Volodimir Zelenski, prin care ambele guverne să angajează să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limbile română şi „moldovenească”, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor legale. În plus, premierul Marcel Ciolacu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să recunoască, în cel mai scurt timp, inexistența aşa-numitei „limbi moldovenești”, în cadrul întrevederii cu președintele Ucrainei din luna octombrie.

În ceea ce privește activitatea Ministerului Afacerilor Externe, situația românilor din Ucraina și implicit solicitarea de recunoaștere a inexistenței aşa-zisei„limbi moldoveneşti” sunt teme abordate în mod constant în dialogul politico-diplomatic, inclusiv la cel mai înalt nivel.

Potrivit răspunsului oferit de Ministerul Afacerilor Externe, situația minorității române din Ucraina a fost pe agenda discuțiilor dintre cele două state de-a lungul anului 2023, după cum urmează:

  • La nivel de ministru de externe, preocupările şi așteptările părții române referitoare la respectarea drepturilor persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina au fost reiterate cel mai recent în cadrul întrevederii cu omologul meu ucrainean, Dmytro Kuleba, în marja Conferinţei privind reconstrucția Ucrainei (Londra, 20-21 iunie 2023).
  • Tema a fost ridicată de partea română în cadrul consultărilor politico-diplomatice dintre România şi Ucraina (6 iulie 2023), la nivel de secretar de stat/viceministru al afacerilor externe. Secretarul de stat pentru afaceri strategice a reiterat preocupările părţii române cu privire la situaţia respectării drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii româneşti din Ucraina, solicitând părţii ucrainene identificarea de soluţii concrete pentru ameliorarea acestora. Ca parte a dialogului pe această temă, partea română a insistat asupra importanţei recunoaşterii, de către autorităţile ucrainene, a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.
  • În egală măsură, secretarul de stat pentru afaceri strategice a avut consultări cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina, la Cernăuţi, la 7 iulie 2023. Solicitările acestora au fost transmise reprezentanţilor autorităţilor locale şi regionale din Cernăuţi.
  • De asemenea, ministul român de externe insistat asupra tuturor acestor subiecte în cursul întrevederii avute la 2 octombrie 2023 cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euro­atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, în marja reuniunii informale a Consiliului Afaceri Externe, organizat la Kiev.