Sorin Mateescu (AUR): Sinagoga din Constanța, o ruină pentru care există bani la CNI

Reabilitarea şi refacerea celui mai mare obiectiv al comunităţii evreieşti din Dobrogea, Sinagoga Mare de rit aşkenaz din Constanţa, este în așteptare de ani buni. Patru ziduri fără acoperiș, niște uși monumentale din lemn, pe jumătate distruse, câteva din coloanele masive care păstrează ornamentele specifice și mici fâșii din splendidele arabescuri în nuanțe albastre este tot ce a mai rămas din Sinagoga Așkenază din Constanța. Deputatul AUR Sorin Mateescu solicită ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Attila-Zoltan Cseke să prezinte urgent soluțiile pentru renovarea importantului obiectiv din Constanța.

După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale tuturor turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, un proiect de reabilitare în valoare de 1 milion de euro aprobat de Compania Națională de Investiții a părut să fie salvarea pentru superba moștenire a Constanței. Însă, după aproape 3 ani de zile de la anunț, proiectul este îngropat în hârtii, contestații și birocrație și pe nicăieri nu se vede picior de muncitor. Care sunt soluţiile oferite de Compania Naţională de Investiţii, aflată sub coordonarea dumneavoastră, pentru a se începe în termen rapid şi urgent procedura de lucrări la acest obiectiv important pentru comunitatea evreiască dar şi pentru noi dobrogenii, indiferent de etnie”, a declarat deputatul AUR Sorin Mateescu.

Clădirea a fost construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, prin firman (edict imperial, n.red.). Ridicată după planurile lui Adolf Linz, în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană. A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.

Acum, arcele sunt toate prăbușite în interiorul templului, alături de o parte din coloane. Nici din scara de lemn care făcea legătura între etajul întâi și partea superioară nu a mai rămas mare lucru.