Declarația lui Piedone de după anunțarea sentinței mi-a smuls un zîmbet. Omul se credea în continuare nevinovat și ținea un discurs de baricadă. Mare nevinovat băgat la zdup! Ca unul care a vizitat mai multe închisori din România și a stat de vorbă cu deținuți și deținute, trebuie să mărturisesc faptul că foarte rar mi-a fost dat să întîlnesc condamnați care să-și recunoască vinovăția.
Există la oameni un soi de cameleonism caracterial care adună argumente pentru a pasa întotdeauna vinovăția în răspunderea altuia. Pînă și milițianul care mi-a furat Dacia 1310 nouă pentru a-și schimba motorul și a tăiat apoi caroseria se justica în fața colegilor de detenție că „Nistorescu l-a băgat în pușcărie”. Căinările sunt extrem de rare, iar asumarea completă a culpei în profunzimea conștiinței nu se produce mai niciodată. Sau foarte rar!?
Cum să recunoască Piedone o responsabilitate în tragedia Colectiv? Ba, după atătea amînări, Piedone, cel lansat de Antene în talk show-uri cu descoperirea chipului lui Hristos într-o tigaie, făcut din inspector devastator de tarabe un erou popular pentru analfabeți și sfertdocți, s-a lansat în politică. Fără să simtă cea mai vagă apăsare, el s-a avîntat în politica mediocră și a mai cîștigat un mandat în sectorul vecin. Favoritul Antenelor și al lui Dan Voiculescu nu s-a lăsat pînă n-a împins limitele absurdului și ale grotescului pînă acolo unde mahalaua și hăhăiala românească trec peste toate, chiar și peste nenorociri. Mimetismul său civic a izbutit, demonstrînd cît de nenorocită este toleranța produsă de ignoranță. După Colectiv, Piedone în gimnastica sa morală, nu s-a putut imagina decît primar de sector sau de Capitală. Nu m-ar mira ca după ieșirea sa din detenție să încerce din nou o lansare politică în stilul său, cu flori prin piețe și cu glume pe seama gabaritului de odinioară.
Condamnarea la 10 ani și 8 luni a profesorului și medicului Sorin Oprescu pentru obținerea de foloase necuvenite (șpagă) va fi cutremurat disprețul multor primari de comune și orașe. În cele mai multe cazuri, funcția de primar și de consilier comunal sau municipal este o afacere. Oprescu și Elena Udrea au fost între cei pomeniți cel mai des în ipoteza că „scapă”. Uite că n-au scăpat! În cazul lor, toate trimiterile la labilitatea Justiției se dovedesc a fi neîntemeiate. Sorin Oprescu era conectat la vîrful rețelei de putere formată din politicieni și oameni din servicii. Elena Udrea, la fel. Acum, amîndoi sunt în situația de a fi încercat să se salveze prin fugă. Oricum, prin evitarea arestării. Probabil că numărul mare al celor dați în urmărire care au scăpat în Italia, Anglia, Israel sau ascunzîndu-se în locuri necunoscute i-a îndemnat să încerce. Adevărul este că România ține în birourile polițiilor de pe glob o listă lungă de fugari condamnați și urmăriți în dosare penale.
Revenind la Sorin Oprescu, trebuie precizat că sentința dată vineri conține un grup infracțional de proporții. A operat nestingherit ani buni în Primăria Capitalei. Din cîte știu, asemenea grupuri nu au existat doar în mandatele lui Oprescu. Cele din mandatele lui Adriean Videanu și Traian Băsescu sau Gabriela Firea au scăpat inexplicabil sau ca prin minune, unele afaceri din primărie fiind îngropate pentru totdeauna.
De ce primăriile au cîte o ușă deschisă spre pușcărie? Tot clanul Mazăre de la Constanța a ieșit din primărie pe această ușă. Iașii au dat un primar condamnat. Craiova, la fel. Lista primarilor de comune ajunși în detenție este enormă. Și a consilierilor, la fel. Funcțiile de primar și consilier ar trebui incluse pe lista meseriilor periculoase.
O explicație pentru fenomenul acesta ar trebui să existe!