Acum doi ani aproape începusem un articol despre o lege adoptată în Franța. Cine prevedea că subiectul ei va pune, altfel, relația dintre Tehnologie și Educație? Iată începutul:
„Azi, 30 iulie 2018, Parlamentul Franței a aprobat o lege care interzice device-urile digitale în școli. Cu unele excepții, în scop pedagogic, de pildă. Controversată, legea arată, de fapt, eșecul unui tip de educație, neglijat în fața seducției conectării oriunde și oricând. Nu conectarea e problema, ci cum anume s-o folosești bine la școală.”
De câteva luni, sistemele școlare din întreaga lume, practic, sunt forțate să treacă, cu cât mai mult și mai multe, în online. Viteza cu care s-a oficializat această forțare sacrifică, însă, părți din conținutul Educației. Se știe, o lecție, un curs, un seminar trebuie construite altfel pentru a fi accesabile online în comparație cu ce s-a întâmplat până acum. Educația in presentia este deturnată spre metamorfoza ei digitală unde, între probleme, apare și aceea a decalajului care se produce, la mai multe nivele. Dacă soft-iștii produc cu o viteză remarcabilă o mulțume de produse și facilități digitale, obișnuințele multora din corpul profesoral țin de vechiul suport al cunoștințelor și mai puțin de performanța lor în lucrul în online. De multe ori, însă, e exagerată ideea că noile generații sunt foarte competente digital. Corpul profesoral, cum s-a observat nu odată, instruiește prea puțin elevii, studenții în folosirea instrumentelor digitale pentru scopul învățării. Observațiile nu sunt valabile numai pentru noi, aici. Dacă este evidentă ușurința cu care elevii și studenții adoptă lucrul cu un computer, un laptop, o tabletă, de multe ori asta e în vederea socializării în rețea sau unor căutări care să răspundă unor curiozități etc. Efortul lor e dirijat în mai mică măsură spre folosirea device-urilor, un telefon mobil (de care nu se despart!) în scopurile învățării. Am făcut și eu, ca și alți colegi și colege, micul exercițiu al încurajării lor în vederea folosirii mobilului pentru a obține o informație specializată în timpul interacțiunii noastre. Nu odată au fost surprinși. Alteori …am fost surprins eu căci o și făcuseră deja imediat după ce a apărut problema!
Trecerea conținuturilor didactice în online cere imaginație, creativitate și un alt mod de a interacționa. Prea puțini dintre noi, și în pre- și în universitar, am fost/suntem antrenați în a face așa ceva, necum în a fi performanți. Și atunci: de ce nu este creat un program național în Educație exact în acest scop? De ce nu? Desigur, e mai simplu să disponibilizezi bani pentru a cumpăra tablete, computere și a le pune la dispoziția elevilor. Nu spun că e inutil. Spun că, încă odată, se încurajează, se dezvoltă decalaje. Nivelul de civilizație, cultură nu e același pentru membrii aceleiași categorii: elevi, studenți, profesori. Trecerea în online scoate în evidență carențe serioase, de la simpla folosire a celor mai simple instrumente digitale, aplicații etc. până la inapetența, rezistența în fața forțării noului modului de „predare”.
Nimeni nu poate evalua acum consecințele pe termen scurt și mediu urmând deciziei multor universități din lume de a dispune brusc metamorfoza pachetelor curriculare, a modului admiterii, a evaluării.
Apar deja mari probleme privind vulnerabilități ale integrității academice, creșterea sentimentului de izolare care mimează colectivitatea, și creșterea afecțiunilor ochiului, cu consecințe asupra dinamicii cerebrale, urmare a „consumului” excesiv de ecran. Va crește, desigur, disconfortul poziției fizice statice în fața laptopului, cu consecințe generate de mobilitatea tot mai redusă. Degeaba semnalele de alarmă apărute indică inconveniente majore generate de regimul restricțiilor în pandemie. Ideea că pot fi îmbinate online-ul cu in presentia nu esste încă parte a unei strategii în condițiile unei conviețuiri forțate cu virușii noi. Populația țintită de procesul educațional e împinsă grăbit într-o nefirească, disarmonică priză a digitalului provocând o extracție majoră din procesul firesc al formării și transmiterii cunoștințelor în vederea stimulării modului propriu de a gândi.
Însuși modul comunicării se schimbă acum. Fără să știm cu precizie dacă e bine sau nu, dacă nu facem decât să răspundem superficial într-o situație de criză. În universitate, schimbarea structurii conținuturilor ar trebui să atragă și schimbarea modului evaluării. Încă se vorbește puțin despre asta. Și astfel, încă odată, decalajul se mărește: între obiectivele învățării, care sunt formulate pentru situația normală a parcursului educațional, și obiectivele care, acum, ar trebui puse în acord cu folosirea extensivă a online-ului. Dacă a folosi resursele digitale și întreaga ofertă în online pare la îndemână, nu la fel e și cu resursele Educației. Ca orice sistem, și aceasta are o forță inerțială care poate fi dinamizată printr-un șoc. Când Educația se predă aproape necondiționat online-ului, pentru că e, administrativ, o operațiune „mecanică”, deși ar putea fi intens creativă și generatoare de resurse, relația fundamentală între „actorii” săi e deturnată. Ar trebui cercetat spre ce? „Mașina” și umanul nu sunt incompatibile. La fel Inteligența Artificială și cea Naturală. Și-au mai dat mâna. În Educație, însă, atenția e spre ce se întâmplă cu umanul. Când presiunea crește pentru a acredita uniform ideea de users, cuantificabilă în societățile de consum, e de văzut dacă nu cumva ei/ele devin, pe nesimțite, losers. Se știe, când ceva se câștigă, altceva se pierde.
Articol aparut pe blogul autorului
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro
Preluat: http://www.contributors.ro/editorial/viteza-tehnologiei-viteza-educa%c8%9biei-despre-un-decalaj/
- Adrian Cătană (AUR), solicitare adresată ministerelor Educației și Sănătății: în universitățile occidentale, endocrinologia și diabetologia au fost unificate într-un singur program de rezidențiat. Va urma și România acest model?Senatorul AUR Adrian Cătană a sesizat ministerelor Educației și Sănătății faptul că, în universitățile occidentale, endocrinologia și diabetologia au fost unificate într-un singur program de rezidențiat, ceea ce le oferă studenților posibilitatea de a se specializa în ambele ramuri ale medicinei. În România, cele două ramuri nu au fost unificate, în ciuda strânsei legături dintre…
- Mihai Enache, candidatul AUR la primăria capitalei: Nicușor Dan dezinformează publicul pretinzând că întregul său afișaj obscen a costat doar 140.000 de euroMihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, împreună cu președintele George Simion, îi solicită lui Nicușor Dan să declare public, până duminică, suma de bani cheltuită până acum pentru panourile, mesh-uri și bannerele electorale cu care a împânzit Bucureștiul. „Cine sunt candidații propuși de partidele politice pentru funcția de primar al Bucureștiului? Unul acordă contracte…
- Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București, sesizează Direcției Generale Antifraudă cazul Cătălin Cîrstoiu – suspiciuni de incompatibilitate și evaziune fiscalăMihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, a depus marți, 16 aprilie, o sesizare la Direcția Generală Antifraudă cu privire la suspiciunile de incompatibilitate și evaziune fiscală care planează asupra lui Cătălin Cîrstoiu, candidat susținut de PSD și PNL la Primăria Generală. Astfel, în sesizare se arată că potrivit informațiilor făcute publice de mass-media, medicul…
- AUR demarează o campanie de curățare și igienizare în Delta VăcăreștiMihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, împreună cu o echipă de voluntari, au organizat o acțiune de curățenie în Delta Văcărești din București. Această zonă, situată la doar 5 km de centrul orașului, reprezintă cel mai mare spațiu verde compact din București, acoperind o suprafață de 183 de hectare și care a suferit incendii…
- Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București: Podul Ciurel, inaugurat de Firea, o investiție fără finalitateMihai Enache, candidatul AUR la Primăria București, a prezentat exponatul nr. 11 din cadrul Muzeului Risipirii Banului Public, Podul Ciurel, inaugurat inițial de Gabriela Firea în 2020 cu o investiție de 50 de milioane de euro. În prezent, podul reprezintă doar un viraj la stânga extrem de costisitor. „Se vorbește, poate, despre cel mai costisitor…
- Adrian Costea (AUR): Armonizarea cadrului legislativ ar trebui să fie o prioritate pentru Ministerul EducațieiSenatorul AUR Adrian Costea consideră că, pentru funcționarea în condiții optime a sistemului de învățământ românesc, este necesar ca Ministerul Educației să se ocupe cu prioritate de armonizarea cadrului legislativ. În acest sens, Costea aduce în atenția autorităților neconcordanța noii legi a învățământului preuniversitar cu regulamentele interne de funcționare a unităților de învățământ: Statutul elevului,…
- Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București, a luat inițiativa: a plantat 200 de platani în zona prelungirii Ghencea – „când Ciucu și Nicușor se ceartă, Enache plantează”Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București, alături de echipa AUR București, a luat inițiativa de a interveni în lipsa acțiunii din partea autorităților locale. După o lungă așteptare pentru îndeplinirea promisiunilor făcute de primarul Nicușor Dan în ceea ce privește îmbunătățirea mediului în zona prelungirii Ghencea, sub genericul „Când Ciucu și Nicușor se ceartă,…
- Studenții trădați de USR. Cum a ajuns PMP să conducă alianțaUSR a căzut în brațele PSD, transformând globaliștii în socialiști peste noapte, în timp ce alianța cu PMP a adus umbra lui Băsescu peste partid, lăsându-l pe Drulă să vândă speranța pentru un scor sub 7%. Această unire nefericită nu doar că a înghițit identitatea USR, transformându-l într-un PDL reîncarnat, dar a și trădat așteptările…
- Sistemul electoral este o mare fraudă, asistăm la o mega escrocherieAsistăm la o escrocherie sistematică, orchestrată de PSD și PNL, în contextul strângerii de semnături pentru alegerile europarlamentare – toate corturile instalate de partide sunt goale, nimeni nu semnează cu adevărat, listele cu semnături sunt falsificate, iar toate datele personale sunt furate. Această realitate e un atac frontal asupra democrației, fraudarea procesului electoral este o…
- Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București: în 2024, Muzeul Național de Istorie a României este deschis doar în proporție de 20%Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București, a prezentat al 10-lea exponat din cadrul Muzeului Risipirii Banului Public, Muzeul Național de Istorie a României. Investiția realizată în anul 2002, în valoare de 4 milioane de euro și finalizată în proporție de 40%, a fost subiectul prezentării exponatului din cadrul Muzeului. Alături de Mihai Enache a…