Acum doi ani aproape începusem un articol despre o lege adoptată în Franța. Cine prevedea că subiectul ei va pune, altfel, relația dintre Tehnologie și Educație? Iată începutul:
„Azi, 30 iulie 2018, Parlamentul Franței a aprobat o lege care interzice device-urile digitale în școli. Cu unele excepții, în scop pedagogic, de pildă. Controversată, legea arată, de fapt, eșecul unui tip de educație, neglijat în fața seducției conectării oriunde și oricând. Nu conectarea e problema, ci cum anume s-o folosești bine la școală.”
De câteva luni, sistemele școlare din întreaga lume, practic, sunt forțate să treacă, cu cât mai mult și mai multe, în online. Viteza cu care s-a oficializat această forțare sacrifică, însă, părți din conținutul Educației. Se știe, o lecție, un curs, un seminar trebuie construite altfel pentru a fi accesabile online în comparație cu ce s-a întâmplat până acum. Educația in presentia este deturnată spre metamorfoza ei digitală unde, între probleme, apare și aceea a decalajului care se produce, la mai multe nivele. Dacă soft-iștii produc cu o viteză remarcabilă o mulțume de produse și facilități digitale, obișnuințele multora din corpul profesoral țin de vechiul suport al cunoștințelor și mai puțin de performanța lor în lucrul în online. De multe ori, însă, e exagerată ideea că noile generații sunt foarte competente digital. Corpul profesoral, cum s-a observat nu odată, instruiește prea puțin elevii, studenții în folosirea instrumentelor digitale pentru scopul învățării. Observațiile nu sunt valabile numai pentru noi, aici. Dacă este evidentă ușurința cu care elevii și studenții adoptă lucrul cu un computer, un laptop, o tabletă, de multe ori asta e în vederea socializării în rețea sau unor căutări care să răspundă unor curiozități etc. Efortul lor e dirijat în mai mică măsură spre folosirea device-urilor, un telefon mobil (de care nu se despart!) în scopurile învățării. Am făcut și eu, ca și alți colegi și colege, micul exercițiu al încurajării lor în vederea folosirii mobilului pentru a obține o informație specializată în timpul interacțiunii noastre. Nu odată au fost surprinși. Alteori …am fost surprins eu căci o și făcuseră deja imediat după ce a apărut problema!
Trecerea conținuturilor didactice în online cere imaginație, creativitate și un alt mod de a interacționa. Prea puțini dintre noi, și în pre- și în universitar, am fost/suntem antrenați în a face așa ceva, necum în a fi performanți. Și atunci: de ce nu este creat un program național în Educație exact în acest scop? De ce nu? Desigur, e mai simplu să disponibilizezi bani pentru a cumpăra tablete, computere și a le pune la dispoziția elevilor. Nu spun că e inutil. Spun că, încă odată, se încurajează, se dezvoltă decalaje. Nivelul de civilizație, cultură nu e același pentru membrii aceleiași categorii: elevi, studenți, profesori. Trecerea în online scoate în evidență carențe serioase, de la simpla folosire a celor mai simple instrumente digitale, aplicații etc. până la inapetența, rezistența în fața forțării noului modului de „predare”.
Nimeni nu poate evalua acum consecințele pe termen scurt și mediu urmând deciziei multor universități din lume de a dispune brusc metamorfoza pachetelor curriculare, a modului admiterii, a evaluării.
Apar deja mari probleme privind vulnerabilități ale integrității academice, creșterea sentimentului de izolare care mimează colectivitatea, și creșterea afecțiunilor ochiului, cu consecințe asupra dinamicii cerebrale, urmare a „consumului” excesiv de ecran. Va crește, desigur, disconfortul poziției fizice statice în fața laptopului, cu consecințe generate de mobilitatea tot mai redusă. Degeaba semnalele de alarmă apărute indică inconveniente majore generate de regimul restricțiilor în pandemie. Ideea că pot fi îmbinate online-ul cu in presentia nu esste încă parte a unei strategii în condițiile unei conviețuiri forțate cu virușii noi. Populația țintită de procesul educațional e împinsă grăbit într-o nefirească, disarmonică priză a digitalului provocând o extracție majoră din procesul firesc al formării și transmiterii cunoștințelor în vederea stimulării modului propriu de a gândi.
Însuși modul comunicării se schimbă acum. Fără să știm cu precizie dacă e bine sau nu, dacă nu facem decât să răspundem superficial într-o situație de criză. În universitate, schimbarea structurii conținuturilor ar trebui să atragă și schimbarea modului evaluării. Încă se vorbește puțin despre asta. Și astfel, încă odată, decalajul se mărește: între obiectivele învățării, care sunt formulate pentru situația normală a parcursului educațional, și obiectivele care, acum, ar trebui puse în acord cu folosirea extensivă a online-ului. Dacă a folosi resursele digitale și întreaga ofertă în online pare la îndemână, nu la fel e și cu resursele Educației. Ca orice sistem, și aceasta are o forță inerțială care poate fi dinamizată printr-un șoc. Când Educația se predă aproape necondiționat online-ului, pentru că e, administrativ, o operațiune „mecanică”, deși ar putea fi intens creativă și generatoare de resurse, relația fundamentală între „actorii” săi e deturnată. Ar trebui cercetat spre ce? „Mașina” și umanul nu sunt incompatibile. La fel Inteligența Artificială și cea Naturală. Și-au mai dat mâna. În Educație, însă, atenția e spre ce se întâmplă cu umanul. Când presiunea crește pentru a acredita uniform ideea de users, cuantificabilă în societățile de consum, e de văzut dacă nu cumva ei/ele devin, pe nesimțite, losers. Se știe, când ceva se câștigă, altceva se pierde.
Articol aparut pe blogul autorului
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro
Preluat: http://www.contributors.ro/editorial/viteza-tehnologiei-viteza-educa%c8%9biei-despre-un-decalaj/
- Pensie de peste 100.000 de lei pentru șeful CCR, Marian Enache: privilegii în disprețul realității românilor de rândPe 11 iunie 2025, Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, iese din funcție și intră direct în topul celor mai privilegiați pensionari ai statului. Cu trei surse de venituri lunare cumulate ce depășesc 102.600 de lei pe luna, Enache devine simbolul unui sistem de pensii speciale care sfidează principiul echității sociale, în timp ce…
- România, din nou sub lupa Bruxelles-ului: Justiția vulnerabilă și corupția la vârf stârnesc critici dure din partea Comisiei EuropeneUn nou raport publicat de Comisia Europeană evidențiază stagnarea României în domenii esențiale pentru funcționarea statului de drept. Lipsa progreselor în combaterea corupției la nivel înalt și presiunile politice asupra justiției sunt principalele motive de îngrijorare semnalate de oficialii europeni. Comisia Europeană trage un nou semnal de alarmă cu privire la starea statului de drept…
- Derapaj grav al președintelui Nicușor Dan: Inspirat de modelul Putin, vrea să închidă site-uri „incomode”Președintele României, Nicușor Dan, șochează prin declarații ce aduc aminte de practicile autoritare ale regimurilor represive. Într-un interviu acordat presei poloneze, acesta a exprimat intenția de a închide site-uri pe care le consideră „dezinformatoare”, atacând, de fapt, presa critică și libertatea de exprimare. Într-o ieșire publică de-a dreptul periculoasă pentru democrația românească, președintele Nicușor Dan…
- Ipocrizie marca Clotilde Armand: De la ilegalități confirmate de ANI, la lecții de moralitate despre averile demnitarilorClotilde Armand, fosta primăriță a Sectorului 1, reapare în prim-planul vieții publice cu un discurs moralizator, deși ea însăși a fost găsită de ANI în incompatibilitate și conflict de interese. Deși implicată într-un scandal penal legat de creșterea ilegală a propriului salariu, Armand nu ezită să lanseze acuzații dure la adresa Curții Constituționale și a…
- Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM averizează : Majorarea taxelor riscă să ducă la falimentul a mii de IMM-uri din RomâniaFederația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) lansează un apel urgent către autoritățile statului, avertizând că o eventuală creștere a taxelor ar putea pune în pericol existența a mii de întreprinderi mici și mijlocii. Organizația solicită soluții structurale și un parteneriat real cu mediul de afaceri, în locul unor măsuri fiscale care ar…
- Ilie Bolojan a plecat, dar nota de plată rămâne: achiziții fără licitație și contracte controversate de ultim momentFostul președinte interimar Ilie Bolojan și-a încheiat mandatul la Administrația Prezidențială, dar lasă în urmă o serie de cheltuieli din bani publici care ridică serioase semne de întrebare. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, și chiar în ziua învestirii noului președinte, au fost încheiate contracte de peste 1,7 milioane de lei fără licitație, inclusiv…
- România nu mai are recruți: Armata prelungește înscrierile în lipsa interesului tinerilorMinisterul Apărării Naționale face apeluri repetate pentru recrutarea tinerilor, însă interesul este tot mai scăzut. Campania de înscriere pentru ofițeri, maiștri militari și subofițeri a fost prelungită în grabă, în încercarea de a umple locurile disponibile. Lipsa de încredere în sistem și perspectiva unui viitor incert alungă generația tânără de la o carieră militară. Ministerul…
- Presiune uriașă pe România: OMV Petrom și Romgaz, obligate de UE să capteze peste 10 milioane de tone de CO₂ pe anUniunea Europeană impune României una dintre cele mai dure obligații din domeniul energetic: OMV Petrom și Romgaz trebuie să capteze împreună peste 10 milioane de tone de CO₂ anual până în 2030. Costurile estimate depășesc miliarde de euro, iar lipsa unui sprijin financiar clar din partea guvernului riscă să afecteze investițiile și securitatea energetică a…
- Salina Praid, îngropată sub incompetență și ape: un dig a cedat, iar autoritățile au rămas fără soluțiiUn nou dezastru lovește Salina Praid, dar și încrederea în capacitatea autorităților de a gestiona situații de urgență. După ce un dig subteran a cedat în urma ploilor torențiale, un sector întreg al minei a fost distrus. Echipamentele și stocurile de sare au fost pierdute, iar activitatea economică și turistică este complet blocată. În fața…
- Curtea de Conturi, simbolul risipei bugetare: Salarii colosale și sporuri absurde, până și pentru șoferiInstituția care ar trebui să fie gardianul cheltuirii corecte a banului public s-a transformat într-un adevărat bastion al privilegiilor bugetare. Salarii astronomice, sporuri ridicole și venituri rupte complet de realitatea economică a țării definesc astăzi Curtea de Conturi a României. Curtea de Conturi, instituția care are rolul de a verifica modul în care sunt cheltuiți…