Tragedia Libanului și învățăturile ei – editorial de Cornel Nistorescu

O scrisoare a Frontului Civic Național din Liban, adresată secretarului general al Națiunilor Unite-Antonio Guterres, exprimă într-un text scurt, de o filă și jumătate strigătul disperat al libanezilor, îngroziți de ce se petrece în țara lor.

Mr. Antonio Guterres


Secretary-General of the United Nations,


Lebanon is destroyed. It was destroyed by an authority that violated the Constitution, assassinated the Law, and burned down the Sovereignty.


Lebanon is devastated, and the ruling authority is set on destroying it. The devastating explosion that took place yesterday in Beirut (4/8/2020), which killed more than 100 martyrs and wounded 4000, proves that we entered a dangerous stage, as the authority is on a path of killing the Lebanese people, which comes after terrorizing them, stealing their capabilities, humiliating them, depriving them of their minimal human rights, and kidnapping their dreams”(…..)

( Domnule Antonio Guterres, Secretar general al Națiunilor Unite,

Libanul este distrus. A fost distrus de o autoritate care a încălcat Constituția, a asasinat legea și a incendiat suveranitatea.


Libanul este devastat, iar autoritatea de guvernare este hotărâtă să îl distrugă. Explozia devastatoare care a avut loc ieri la Beirut (4/8/2020), care a ucis peste 100 de martiri și a rănit peste 4000 de persoane, dovedește că am intrat într-o etapă periculoasă, întrucât autoritatea este pe cale de a ucide poporul libanez, etapă care vine după ce l-a terorizat, i-a furat capacitățile, l-a umilit, l-a lipsit de drepturile minime și i-a răpit visurile.)

Explozia din portul Beirut, a unei cantități enorme de azotat de amoniu (circa 2.500 de tone) confiscate de vama libaneză de la un exportator rus în urmă cu 6 ani, a devastat capitala țării, provocînd una dintre marile tragedii ale regiunii și ale lumii. Explozia s-a produs în zilele în care procesul uciderii fostului premier Rafic Hariri urma să înceapă. În 2005, Rafic Hariri (pe care l-am întîlnit la el acasă, în 2003) a fost ucis într-o explozie cu 1000 de kilograme de TNT. Acum, Libanul a fost îngenunchiat cu 2500 de tone de azotat de amoniu. Este vorba despre un alt eveniment care marchează soarta Libanului după războiul religios de 18 ani, un accident stupid sau o crimă generată de mai mulți factori? Încă suntem departe de concluziile unei anchete!

Scrisoarea Frontului Civic Național descrie,în cuvinte simple, tragedia libaneză petrecută poate și din cauze care țin de corupție și incompetență, dar și de jocuri politice internaționale. Un vapor încărcat cu îngrășăminte, uitat de șase ani în portul capitalei libaneze, a produs o tragedie similară celei de la Mihăilești, dar de sute de ori mai puternică și cu consecințe cumplite asupra economiei și vieții politice și publice din Liban.

Solidaritatea României cu atît de încercații libanezi nu este suficientă. Imediat, ar trebui să tragem concluzii și să luăm măsuri. Una dintre cele mai importante, și care ar trebui să ne îngrozească, vine de la numirile politice ale unor impostori în funcții importante din conducerile unor societăți industriale de calibru. Radio Europa Liberă, pe site-ul său în limba română, publică o listă de numiți în funcții cu greutate. Impostura politică a ajuns atît de departe încît pînă și Fondul Proprietatea s-a simțit obligat să protesteze. Cetățenii văd cu ochiul liber ce prostovani conduc domenii importante pentru țară. Și a căror filosofie bazată pe „merge și așa” ar putea produce tragedii similare și la noi.


Cîte dintre semnalele de alarmă din scrisoarea Frontului Civic Național din Liban nu se potrivesc și în România? Este vorba despre ignorarea și încălcarea Constituției, de fracționarea societății, de promovarea incompetenților, de corupție!


Pentru a sublinia nesimțirea și riscurile aventurilor politice practicate de PNL și USR reproducem lista publicată de Radio Europa Liberă. Și, în același timp, subliniem un lucru. Decăderea României vine de la turmele de incompetenți prăvălite peste instituții, operațiune la care PSD și PD au participat cu o inconștiență nebună.

”Complexul Energetic Oltenia

Dumitru Mărculescu este președintele Consiliului de supraveghere a Complexului Energetic Oltenia și secretar general al PNL Mehedinți. Conform declarației de interese, pentru prima funcție a primit anul trecut 2486 de lei, la care se adaugă 12.646 de lei indemnizația de consilier județean liberal în Mehedinți. Până să fie numit președinte al Consiliului de supraveghere al CE Oltenia a fost consilier juridic la Hidroserv SA Porțile de Fier.


Alt membru al Consiliului de supraveghere al CE Oltenia numit politic este Constantin Săceanu. El deține funcția de vicepreședinte al PNL și este consilier județean liberal în Mehedinți. Meseria sa de bază este cea de inginer topograf, având și o firmă specializată în acest domeniu.

Salrom SA

Nicolae Tulici a fost numit membru în Consiliul de administrație al Salrom în iulie 2020. Fără experiență în extracția și valorificarea sării, el este de meserie consilier juridic.


Ionică Simbanu este de profesie contabil și a fost numit recent în Consiliul de Administrație al Salrom. Potrivit CV-ului său, este membru PNL și consilier județean, lider de grup al aceluiași partid la Galați.


Cătălin Paraschiv a fost până în 15 iulie membru provizoriu în CA al Salrom. Angajat la o firmă privată din 2004, care distribuie anvelope și uleiuri pentru autoturisme. Este membru marcant al organizației PNL Galați.

Aeroporturi București

La Aeroporturi București Adrian Constantin Florescu a fost numit în Consiliul de Administrație pe 20 aprilie 2020. Este secretar executiv al Partidului Mișcarea Populară, consilier în Consiliul local al municipiului București și membru în Consiliul de Administrație al firmei de pază Ordine și Protecție S3 SRL, firmă din subordinea primăriei Sector 3. În același timp, este președintele unei asociații care colectează deșeurile electrice, loc de unde a încasat anul trecut 419.000 de lei, adică peste 100.000 de euro salariu.


Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL în urmă cu 12 ani, ocupă în prezent funcția de secretar general al PNL Dâmbovița și a fost numit membru în CA al Aeroporturi București. Primește o indemnizație de 20.000 de lei pe an de la Consiliul Județean și 32000 de lei de la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Dâmbovița. Singura legătură a lui Plăiașu cu aeroporturile a fost un mandat de 3 luni în CA al Romaero.


Cosmin Mihălțan a fost până în 2017 administratorul unei ferme de creștere a porcilor cu sediul în Târgu Mureș. În ianuarie 2020 este numit membru în CA Aeroporturi București apoi, din mai 2020, președinte al Consiliului. Susținut de ministrul Transporturilor Lucian Bode, Mihălțan nu are nicio experiență în administrarea aeroporturilor.

Aeroportul Timișoara

Din Consiliul de Administrație al Aeroportului Timișoara face parte Ovidiu Ciurdar, numit pentru un mandat de 5 luni, din iunie până în octombrie. Inginer în mecatronică, Ciurdar s-a înscris recent în PNL și este consilierul primarului din Timișoara, Nicolae Robu.


Colegul său în CA este Lazăr Faur, fost redactor șef la un post de televiziune din Arad și actualul manager al unei clinici medicale, el fiind sprijinit politic de liberalii din zonă.

Compania de Porturi Galați

Compania Porturilor Maritime Galați îl are în Consiliul de Administrație pe Marian Toniță, fost șef de schimb înainte de 1989 la combinatul siderurgic Galați, fost primar de comună, fost inspector de protecția muncii, fost prim-vicepreședinte al PNL Galați. Acum administrează porturile din Galați.


Coleg cu Toniță în CA este și George Șinghi. Secretar general al organizației municipale a PNL Tulcea, consilier județean și specialist în alimentație publică și imobiliare.


În februarie 2020, Guvernul îl numea pe liberalul Florin Cîrligea în CA-ul de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi. Remuneraţia membrilor a fost stabilită la 5.040 lei brut/lună. Cîrligea este și prim-vicepreședintele PNL Brăila, fost subprefect și om de afaceri.

Porturi Maritime Constanța

Costel Stanca este directorul general în CA al Administrației Porturilor Maritime Constanța. A fost numit în funcție în decembrie 2019 cu mandat până în septembrie 2020. Este consilier județean PNL și prim-vicepreședinte al organizației municipale. Decan al Universității Maritime din Constanța, Stanca a încasat anul trecut pe lângă salariu de profesor și indemnizația de consilier, dividende în valoare de 289.000 de lei de la firma Atlas Research SRL.

Administrația Porturilor Fluviale Giurgiu

La Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu (APDF) îl regăsim ca șef al consiliului de administrație pe Nelu Sandu Buciu, ofițer MAI în rezervă, sprijinit de liberali. Pe lângă pensia de 10.000 de lei pe lună, acesta încasează aproximativ 3.500 de lei pentru buna funcționare a porturilor din Giurgiu.


Membru provizoriu în CA este și Alexandru Aurel Balov. Fost consilier parlamentar și consilier județean liberal în Ialomița, Balov n-are niciun fel de experiență legată de administrarea porturilor fluviale.

Plafar SA

La SN Plafar SA este propusă de Guvern pentru a face parte din CA consiliera parlamentară a lui Gheorghe Falcă, Mihaela Parmena Țibrea. Ea făcea parte la începutul anului și din CA al Iprochim SA.


Colegul ei, Andrei Florea este propus și el pentru un post în consiliul de administrație al Plafar SA, din 2012 el fiind consilier parlamentar la grupul liberal din Camera Deputaților”.