O lovitură în moalele capului


Între veștile din Ucraina spuse pe un ton de băgat frica în băbuțe și copii și alegerea noului președinte al PNL (Cîțu, vax albina!), între promisiunile amăgitoare privind măsurile de compensare a sărăciei (ei spun criză!), între fuga de vulpe beată a Elenei Udrea și panseurile lui Traian Băsescu n-a mai încăput și o știre din Parlament.

Securistul Băsescu la decontul final

Într-un colțișor pe Inpolitics (site-ul condus de Bogdan Tiberiu Iacob) a apărut o știre care n-a făcut multe valuri. O doamnă deputat, necunoscută mie și multor jurnaliști, s-a ridicat în parlament și a cerut un lucru neașteptat. Cînd ne așteptam mai puțin, această doamnă deputat a solicitat Comisiilor de Apărare și de control a SRI să demareze o anchetă privind modul bizar în care dovezile colaborării lui Traian Băsescu cu Securitatea au stat dosite ani de zile prin sertarele CNSAS și au apărut abia după ce marinarul n-a mai fost președinte.

Cine a ştiut de existenţa acestor documente? Cine le-a ascuns? Şi, evident, cine le-a dat publicităţii? Şi de ce nu a făcut-o în 2004, când domnul Băsescu a candidat pentru prima oară la funcţia de preşedinte al României?” afirmă deputata Mirela Adomnicăi într-o declarație parlamentară.

Sunt întrebări care nu pot rămâne fără răspuns, pentru că dincolo de culpa stabilită de instanţă pentru dl Băsescu, s-a creat un precedent extrem de periculos cu privire la modul în care sunt folosite anumite informaţii compromiţătoare la adresa unor demnitari de rang înalt din statul român. A fost şantajat dl Băsescu în cei 10 ani de mandat, cu aceste documente? Sau, dimpotrivă, Domnia Sa nu este victimă, ci un preşedinte care şi-a folosit funcţia prezidenţială pentru a bloca apariţia acestor documente?

În oricare dintre ipoteze, lucrurile sunt extrem de grave, pentru că vizează funcţia cea mai înaltă din România. Nu putem trece nepăsători peste acest aspect. De aceea, fac un apel către toate instituţiile abilitate ale statului, inclusiv la comisiile de specialitate ale Parlamentului, să facă investigaţiile necesare pentru a stabili circumstanţele apariţiei acestor documente compromiţătoare la adresa fostului preşedinte al României. Pentru că dacă cei aleşi de popor nu acţionează în acord cu voinţa populară, ci după o agendă nepublică, a unor alte persoane nealese, atunci este vulnerabilizat însuşi sistemul nostru democratic”

Trebuie să recunoașteți că declarația parlamentară a deputatei Mirela Adomnicăi este neobișnuită. Este printre foarte puținii parlamentari PSD care, de-a lungul anilor, a cerut în parlament o anchetă care să vizeze instituții publice implicate direct în cercetarea arhivelor fostei securități și chiar indirect, căci, din cîte ne dăm seama, și SRI-ul are destule legături importante cu fosta Securitate,  dar și cu CNSAS. Declarația sa politică pică într-un moment în care mulți îl acuză pe Marcel Ciolacu de pregătire în zona SRI și de diverse înțelegeri politice controlate. Ba, și alți bravi lideri gureși din PSD au fost identificați cu studii, legături sau masterate, inclusiv veresii cu tot felul de instituții specializate în informații secrete.

În aceste trei decenii de politică fluierată după ureche, multă lume a invocat numărul acoperiților din partidele politice. Se spunea că ofițerii s-ar fi împrăștiat în proporții egale inclusiv la partidele istorice. Am fost, însă, destui jurnaliști care în primii ani de după 1990 eram convinși că toți ciracii lui Virgil Măgureanu, foști la Securitate sau la informații militare, la DIE (devenită SIE) sunt mai aproape de PDSR devenit PSD. Adică de partidul condus de Ion Iliescu. S-a muncit mult (am insistat și eu!?) la a face din PSD un partid succesor al PCR și un loc favorit al foștilor securișiti. Strîngeam dovezi și eram convins că așa stau lucrurile. Nu mi-am imaginat niciodată că partea, să-i zicem de dreapta, a politicii romanești va întoarce lucrurile și va forma la rîndul ei un bloc cu serviciile secrete. Și vor continua aceleași practici și obiceiuri ca și cele pe care le incriminam cu atîta încrîncenare. Noua Securitate a trecut de partea aliaților strategici și a democrațiilor consecrate, devenind instrumente de putere ale acestora. Dar despre toată această schimbare spectaculoasă, cu o altă ocazie. Ea a avut loc pe nesimțite și astăzi serviciile secrete domină instituțiile publice, articulațiile esențiale ale statului de drept și își prelungesc influența pînă în banale școli, primării, spitale sau societăți comerciale cu activități în zona de siguranță și Securitate.

Cum se face că un deputat PSD face o asemenea solicitare? Este vorba despre o nouă orientare în PSD? Este Mirela Adomnicăi vocea partidului sau ea reprezintă o reacție logică a unui politician român care a înțeles toată mascarada democratică orchestrată de la Cotroceni prin intermediul SRI? S-a săturat de sforăria SRI și de utilizarea CNSAS pentru distrugerea unor oameni, pentru protejarea sau șantajarea altora? Solicitarea aparent nevinovată a doamnei Adomnicăi nu prea poate fi întîmplătoare.

Nu știu ce ascunde declarația politică a Mirelei Adomnicăi! Știe și ea că Traian Băsescu a fost cine au decis judecătorii că a fost. Cum s-a putut atîția ani ca secretul lui Polichinelle să fie ținut la scuteală într-o instituție obligată de lege să caute și să dovedească?

Oricum, cererea ei ar putea lovi în moalele capului un mecanism care gestionează statul totalitar mascat democratic.

Preluat: https://www.cotidianul.ro/o-lovitura-in-moalele-capului/

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: