Mircea cel Bătrân și bătălia de la Rovine

Sultanul otoman Baiazid I (cunoscut drept Fulgerul), fiul lui Murad I, cel care și-a pierdut viața în lupta de la Kosovopolje în 1389, organizeaza o expediție militară împotriva Țării Românești, cu scopul de a îl pedepsi pe Mircea pentru politicile sale ce vizau protejarea intereselor statelor creștine din zona Dunării. Expediția are loc în anul 1394 (după alte surse în 1395) și culminează cu vestita bătălie de la Rovine (desfășurată pe 10 octombrie 1394 sau, după alte surse, pe 17 mai 1395).

Contextul expediției otomane este unul complex și este justificat, din perspectiva sultanului, de acțiunile militare întreprinse de Mircea în perioada 1389-1394, în cursul cărora acesta ocupă teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, ce apare în titulatura sa drept Podunavia, iar mai apoi Dobrogea. De asemenea, voievodul valah va anihila garnizoana de achingii aflati în slujba sultanului și cantonați la Karânovasâ, localizată în Bulgaria. Toate acestea se petrec pe fondul unei revolte în interiorul Imperiului Otoman, declanșată de unii principi anatolieni, cu care Mircea va încerca să încheie alianțe împotriva sultanului. Revolta acestora va fi înăbușită de Baiazid care, asigurându-și liniștea în interior, îți va concentra apoi eforturile pentru a îl pedepsi pe Mircea pentru inițiativele sale militare și diplomatice.

Din perspectiva lui Mircea, acțiunile sale sunt justificate, el acționând ca urmare a campaniei de cuceriri demarată de turci în Balcani, Țaratul de Vidin fiind anihilat de sultan în anul 1391, iar țarul Șișman fiind înfrânt și pierzând multe cetăți, printre care Nicopole. Sigismund al Ungariei, aliat cu Șișman, încearcă să-i alunge pe turci din Balcani, însă pierde lupta, iar otomanii cuceresc Târnovo, devastează orașul, iar țaratul bulgar este transformat în pașalâc turcesc (provincie otmana, parte integrantă a imperiului). Alianța dintre Sigismund și Șișman fiind anihilată, Ungaria mai are ca singură speranță de ajutor și scut împotriva expansiunii otomane doar Țara Românească, astfel că liderii celor două state vor semna, la 7 martie 1395, la Brașov, un tratat de cooperare militară antiotomană.

Campania de pedepsire inițiată de sultan împotriva Țării Românești, așa cum am precizat mai sus, va culmina cu bătălia de la Rovine, unde oștile otomane și ale Țării Românești se vor înfrunta în mod direct, luptă care va reprezenta apogeul unor înfruntări anterioare la scară mai mică din cursul campaniei otomane, în cursul cărora oștenii lui Mircea au hărțuit permanent trupele turcești. Cel  mai probabil, intrarea trupelor turcești pe teritoriul valah s-a făcut dinspre Banat și Valea Cernei,

 » Citiți întreg articol în magazinul istoric 1859.eu