În urmă cu ceva ani vizitam pentru prima oară necropola princiară getică de la Sveshtari, în Bulgaria de azi, cu ocazia filmărilor unui documentar privind istoria tracilor. Necropola este formată din mai mulți tumuli funerari antici, iar dintre aceștia cel mai interesant și bogat în artefacte și arhitectură este, fără îndoială, cel atribuit regelui get am vizitat pentru prima oară mormântul regelui get Dromihete.
Dincolo de emoţia momentului în care am păşit în mormântul celui care a scris o pagină însemnată a istoriei noastre, prin acţiunile sale de apărare a pământului său în faţa agresiunii macedonenilor lui Lisimah, două elemente arhitectonice mi-au atras atenţia, elemente care atestă încă o dată, continuitatea noastră aproape nealterată etnic în acest spaţiu, dar şi moştenirea uriaşă în planul simbolurilor, lasată nouă de strămoşi. Informându-i pe colegii mei de la acea vreme despre identificarea acestor elemente, ce vor fi prezentate mai jos, mirarea, dar şi încântarea tuturor, au fost de proporţii.
Vulturul sculptat în interior, încadrat de cariatide
În interiorul camerei mortuare din complexul funerar ce aparţine regelui get, arhitectura este cea care suprinde din prima secundă.
Prezenţa unor sculpturi de tip cariatide, reprezentând personaje de sex feminin ce susţin cu braţele structura superioară a încăperii, denotă în mod evident măiestria meşterilor pietrari, dar şi cultura existentă la curtea regală a monarhului.
Ceea ce reprezintă, însă, ceva cu adevărat interesant, dincolo de frumuseţea statuilor, este prezenţa, în colţul din dreapta sus al camerei, unui vultur a cărui poziţie seamnănă izbitor de bine cu reprezentarea de pe actuala stemă a României.
Dar suprizele pe care ni le rezervă mormântul regelui get nu se opresc aici
Un alt element care mi-a atras atenţia, studiind mai bine partea superioară a structurii arhitectonice, element ce completează ideea că heraldica medievală a principatelor române şi, în zilele noastre, a României, are rădăcini directe în simbolistica regală geto-dacă, îl reprezintă imaginea capului de bour, sculptată pe frontispiciul intrării în camera mortuară a regelui Dromihete. Exista 4 astfel de sculpturi aici, în spaţiile dintre ele fiind prezentă Floarea Vieţii.
Capete de bour și reprezentări ale Florii Vieții
Demn de remarcat că această dispunere este aceeaşi precum cea întâlnită pe stema Moldovei, cu adăugirea că, pe stema principatului medieval, mai apar si Steaua, prezentă între coarnele bourului, precum şi Semiluna, la dreapta acestuia, din poziţia privitorului.