„… a spus că nu a fost niciun moment foc, ci a fost doar fum…” Mi-a atras atenția această declarație, care a fost spusă cu ocazia tragediei de la Spitalul Balș și cred că o diatribă e bine venită, chiar și in acest moment, in ciuda faptului că a trecut ceva timp de la eveniment. Vorbesc aici despre sceptici, pentru ca scepticismul, ca abordare filisofică, poate conduce spre un carusel al negării, pentru tot si pentru toate. Scepticul nu va ajunge in veci la liniște, pană când, îndoiala sa nu va atinge infinitul…si iar va urma o îndoială. Si acum să facem pasul către scepticul din politică. Astfel se poate arăta spre politrucul, ce stă așezat in propriul carusel, sau, mai bine zis, intr-o roată de bâlci, care urcă si coboară, de jos in sus, trecând prin stânga si prin dreapta, mai întinde mâinile în lateral și, atingând de multe ori din greșeală aerul filosofic, dar cu amprentă predominant sofistă, scoate cate un “țipăt de durere”, ca urmare a “impactului”. Printre ultimele “țipete de durere”, înregistrate de receptori, a fost și acela referitor la faptul ca putem să stăm linistiți deoarece, in cazul acestui celebru incendiu, s-a produs numai fum, nu si foc. Adică, se neagă forma natural cunoscută a manifestării focului. Acum, intrebarea se pune, avem de-a face cu un sceptic ? Iar în cazul prezentat, in care fumul apare, fără a exista și o flacarâ, se poate considera că avem de-a face cu un foc “politic“? Concluzia ne-ar conduce spre ideea ca politicianul sceptic, stând in urma rațiunii sale, consideră ca poate exista si un foc “dotat” numai cu fum, conform condițiilor politice necesare. Probabil focul o să fie acceptat ca formă, în două variante de manifestare, focul “necesar“, care se manifesta politic si focul “nenecesar“, care se manifesta apolitic. La final pot spune câ, trecând de la “teoria focului“ la “teoria fumului politic”, incep sa ma gândesc la calculul unor limite…desigur, nu matematice…