Salvatorul sau blestemul Timișoarei? – editorial de Cornel Nistorescu


Mai sunt cel puțin trei luni pînă la alegerile locale. Asta dacă avem noroc și dacă primarii care își fac acum campanie electorală vor depăși cu bine noua cocoașă de SARS- COV- 2. După cum arată lucrurile, bulevardele și șoselele încep să se umple de panouri, ca la campania pentru prezidențiale. Legea este bleagă și chioară și permite orice polticianului român. Îi dă voie să nu facă nimic sau să bombardeze lumea cu miniciuni și banalități. Este o libertate de exprimare fără limite, egală cu libertatea de prostire și cu aceea de a trăi într-o nesfîrșită campanie electorală. Unii primari se cred și poate chiar sunt nemuritori! Sunt gata să-l întreacă pe Ramses! Nu-i dă jos nici votul, nici noul coronavirus, nici DNA-ul! Fac parte din imaginea locurilor pe care le conduc, împreună cu turla bisericii, cu dealul din spatele primăriei sau cu eroii care au murit pentru eliberarea orașului. Cel puțin asta cred cîțiva dintre ei!

Timișoara este un oraș martir. Dar și un oraș ghinionist! A prins doi primari care au funcționat ca un capac pe oală. Primul ghinion a fot Gheorghe Ciuhandu. Al doilea, fără îndoială, a fost Nicolae Robu. Primul era vedeta țărăniștilor. Al doilea, vedeta liberalilor locali, în ciuda faptului că a fost susținut și lansat la Primăria Timișoarei cu o contribuție enormă a PSD-iștilor. Nicolae Robu este cunoscut în orașul Revoluției din 1989 pentru că i-a îndepărtat pe cei mai importanți liberali spre a se înconjura de cei mai agresivi pedeliști.

Cine să-și fi imaginat că un personaj complexat și complicat de pe lîngă Arad, abia agățat pe la Politehnică timișană, va ajunge să domine orașul de pe Bega? Într-o înregistrare de la un curs festiv din 1992, Nicolae Robu le vorbea studenților despre cele trei orizonturi. Cel „al cunoscutului”,„cel al necunscutului” și „cel al nimicului.”

Prin ceea ce vă voi spune nu voi încerca deci să vă lărgesc orizontul cunoscutului și să vi-l diminuez pe cel al nimicului întru creșterea orizontului necunoscutului (rîsete în sală)”.

Cum gîndea Nicolae Robu în 1992 se vede într-o înregistrare de pe Youtube (…...) dar și în răbufnirile sale de vanitate, în judecățile sale întortochiate și în ușurința de a amesteca basmele cu promisiunile electorale. Cu puțină carne în plus pe el, Nicolae Robu a rămas același policitian incoerent și agresiv, mai ales că se știe prieten și cu ministrul de Interne. Nicolae Robu este un apropiat al lui Marcel Vela, mai ales pentru că i-a adus voturile liberalilor din Lugoj și l-a ajutat să ia președininția organizației liberale a PNL. Tot pentru siguranța sa, în cele două mandate de primar, Nicolae Robu a avut câte un sfetnic care provenea din serviciile secrete. Alexandru Chirilă, de la fosta 0215, și Ionuț Nasleu, de la SRI, l-au secondat cu „brio”. Pe primul l-a pus director la Aeroportul Timișoara, iar pe cel de-al doilea la Societatea Piețe, aflată în subordinea Consiliului Local.

Un timișorean îmi povestea, nu demult, că Nicolae Robu se pretinde mai curat ca o lacrimă, deși a avut grijă ca unele dintre principalele activități aducătoare de bani din bugetul local să fie date prin ”licitație” cu destinație clientelei PNL. Astfel, firme ca Drufec Cons CF- sponsor PNL, Rogera – aflată în sfera de influență a deputatului Benone Ardelean, Promt, aparținând liberalului Mihai Olaru, Tradecoma – aflată în sfera de influență a europarlamentarului Cristian Bușoi, dar și Dinu Instal, firma fostului vicepreședinte PNL Timiș, Dumitru Dinulescu, prieten de concedii cu Nicolae Robu au supt zeci de milioane de euro din bugetul local. Toată această abilitate economică a generat o grămadă de dosare penale instrumentate de către procurorii DNA Timiș și de cei de la Parchetul Local. Și toate au primit clasări pe bandă rulantă, în timp ce altele încă mai stau la sertar. Mulți vorbesc despre dosarul privind anveloparea blocurilor, unde s-au comis fraude cu bani eoropeni și care dosar stă în sertarul DNA Timișoara din anul 2014.

Considerat, pe rețelele de socializare, cel mai mincinos primar pe care l-a avut Timișoara în ultimii 80 de ani, Nicolae Robu este într-un conflict deschis cu presa. El consideră că „reporterașii” nu se pot ridica la nivelul său de inteligență și viclenie. Privindu-i de sus, refuză să le răspundă la întrebări și le adresează, de multe ori, cuvinte injurioase. Ghiocel pletos cu șefii de la București, Nicolae Robu a acceptat ca pe listele de parlamentari aleși în Timiș să se afle nume ca Vasile Blaga- din Bihor, Alina Gorghiu – din Tecuci, Benone Ardelean – din Lupeni, persoane care în calitatea lor de parlamentari nu au făcut mai nimic pentru județ și pentru oraș. Cum să nu ne imaginăm că la Iași s-ar pune pe listă bănățeni, sau cărășeni, iar la Constanța bihoreni și maramureșeni !?

Este învinuit penal și trimis în judecată în dosarul Legii 112, după ce, în mandatul său, a vândut ilegal două locuințe unor persoane care nu îndeplineau condițiile cerute de mai sus amintita lege.

Anul acesta a deschis finanțări pentru zeci de obiective, unele dintre ele care nu se află între principalele necesități ale orașului cu intenția clară de a mai strânge un vot de la cei care merg la urne să voteze primarul, mânați de gândul că „ăsta măcar a făcut ceva”.

Timișorenii spun că din minciunile electorale intitulate „Timișoara marilor proiecte 2012-2016” a făcut doar două, centrul istoric – proiect câștigat de administrația Ciuhandu și cele trei pasaje. Atît!Tuns ca Beatles, folkist ca la Cenaclul Flacăra, Nicolae Robu candidează cu insistență la „Ghinionul Timișoarei”.

Preluat: https://www.cotidianul.ro/salvatorul-sau-blestemul-timisoarei/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: