Răvuluția la ora de istorie


Cîte ore de istorie fac copiii la școală? Mai puține despre daci și domnitori și mai multe despre istoria revoluției române, plus alte ore de istoria României, plus o materie de istoria Holocaustului. Am scos latina că nu ne mai trebuie mare lucru despre originea noastră latină, am scos geografia pentru că o facem pe unde putem și cum putem prin week-end și gata. Trăiască răvuluția din decembrie care ne-a dat liber la călătorii și la dat cu părerea (deocamdată!), dar care a ușurat țara și de gaze, și de petrol, și de bănci, și de fabrici, și de uzine și ne-a transformat în micuți consumatori de piață dirijată de marile puteri economice.

La propunerea unor oameni politici, de anul viitor se va introduce opțional și disciplina „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România”.

Propunerea legislativă iniţiată de deputatul PNL de Timiș, profesorul universitar Marilen Gabriel Pîrtea, a fost adoptată miercuri cu vot final în Camera Deputaţilor.

Cum argumentează creatorul acestei propuneri epocale cu pretenții de educație patriotică?

„După mai bine de treizeci de ani de la Revoluţia Română din 1989, devine absolut necesar ca elevii să beneficieze de o disciplină înscrisă în ciclul liceal prin care să fie evocate schimbările de regim produse în decembrie 1989, datorate curajului iniţial al timişorenilor eroi care au pornit Revoluţia ca mişcare socială şi politică”.

Tot în slujba propunerii sale profesorul Marilen Pîrtea a mai spus:

„Ca deputat, cadru universitar şi timişorean, sunt deosebit de onorat pentru întrunirea unei majorităţi a voturilor în Camera Deputaţilor, favorabile pentru introducerea acestei discipline. Noua disciplină «Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România», astăzi legiferată şi trimisă Senatului, răspunde unei necesităţi obiective, aceea de a le oferi tinerilor instrumentele utile pentru educaţia lor civică, respectiv un set de conţinuturi didactice orientate cu precădere către cel mai important moment revoluţionar al istoriei noastre recente. Noţiunile, informaţiile şi mărturiile obiective despre istoria noastră recentă sunt de neînlocuit pentru formarea completă a elevilor, viitori cetăţeni conştienţi de etapele semnificative care au fondat destinul democratic al României”. 

După cum observați, această perspectivă este una eminamente timișoreană. Profesorul Pîrtea, economist de profesie, liberal de orientare politică și devotat timișorenilor, n-are însă nici o legătură cu cercetarea și cu studiul istoriei. Timișorenii nu vor accepta niciodată că în orașul lor în decembrie 1989 s-a produs altceva decît o revoluție. Revolta de la Timișoara a putut fi un început de revoluție provocat extrem de subtil. Dar ce a continuat în restul țării și ce a dus la debarcarea lui Nicolae Ceaușescu s-ar putea să fie departe de o revoluție în adevăratul sens al cuvîntului.

-Treaba României, vor spune ei, dar la Timișoara a fost revoluție!

Există nenumărate argumente pentru o lovitură de stat pregătită pentru a genera ultima schimbare din „lagărul comunist”. Ce facem cu ele? Le ignorăm? Le interzicem copiilor și profesorilor? Le interzicem? Dosarul Iui Ion Iliescu și a celor implicați în deciziile luate la căderea lui Nicolae Ceaușescu nu s-a finalizat în nici un fel. Încă mai oscilează între revoluție și lovitură de stat, între achitare și condamnare.

Propunerea lui Marilen Pîrtea dă o satisfacție spiritului Timișoarei. De asemenea, cel puțin jumătate din cei aflați pe baricade și în fruntea FSN-ului se bucură. Faptele lor percepute într-un fel vor fi studiate la școală. Protestele lor vor fi învățate de copiii lor. Ba unele asociații vor fi chemate să explice profesorilor de istorie cum s-au desfășurat lucrurile. Revoluționarii vor fi documente vii pentru studiul Revoluției din Decembrie în școli. Ce ne facem la București, unde, ca și la Timișoara, sunt mai multe organizații de revoluționari? Au perspective oarecum diferite și povestesc lucruri contradictorii. Ce ne facem cu acele cazuri în care unii profesori de istorie vor să predea disciplina, dar cred în lovitură de stat, nu în revoluție? Și cum se vor înțelege copiii  cu profesorul în cazul în care au perspective diferite? Unii, inclusiv părinții lor, cred că a fost revoluție, alții, că am avut o lovitură de stat orchestrată și din Est și din Vest?

Oana Despa a realizat pentru Europa Liberă un material extrem de interesant intitulat „Revoluția Romană/Ce învață copiii la ora de istorie” 

Dacă Marilen Pîrtea ar fi citit acest material, ar fi înțeles cît de dificilă poate fi încercarea de introducere a disciplinei de studiere a istoriei evenimentelor din decembrie 1989.

Fie ea și ca disciplină facultativă!

Preluat: https://www.cotidianul.ro/ravulutia-la-ora-de-istorie/

Lasă un răspuns