Propaganda este folosită încă de câteva secole, însă o amploare importantă a avut-o începând cu primul război mondial și a fost alimentată de necesitatea recrutării soldaților în armată, creșterea moralului celor de acasă, care așteptau cu sufletul la gură noutăți de pe front, ulterior un rol important fiind încercările de a demoraliza inamicul și chiar de a-l convinge să se predea.
De cele mai multe ori, propaganda constă în răspândirea știrilor denaturate sau chiar inventate, cu scopul de a mobiliza o națiune, de a-i crește moralul, de a crește încrederea în conducători și în măsurile luate de aceștia, astfel încât poporul să lupte până la sfârșit pentru scopul propus.
La începutul primului război mondial, în unele state s-a instaurat cenzura pentru fotografi și jurnaliști, astfel încât tot ce apărea în presă trebuia să fie mai întâi verificat de către o comisie de cenzură: publicul trebuia să cunoască doar informațiile care corespundeau cu planul de propagandă impus, acestea trebuind să se „plieze” pe ideologia patriotică. Propaganda în Germania s-a axat în special pe fotografie și film, în schimb în Franța și România, mai mult pe pictură și desen. Pentru a transmite imagini de pe front, era de preferat ca fotografiile să fie realizate după un scenariu acceptat, astfel încât să scoată în evidență vitejia armatei, echipamentul complet și curat și în general, condițiile bune de pe front, oferite armatei.
Alte modalități prin care s-a realizat propaganda de război sunt: film documentar, muzică patriotică, poezie, caricatură, fluturași tipăriți, articole de ziar, discursuri publice ale oficialităților.
În timpul desfășurării războiului, s-a realizat propagandă prin prezentarea unor atrocități (imagini cu proprii soldați mutilați, schingiuiți, etc. de către inamici), aceasta pentru a convinge populația și pe proprii soldați de necesitatea continuării războiului și oprirea acestor acte inumane, chiar pedepsirea inamicului prin luptă, ca o datorie fata de patrie.
Afișele de recrutare adesea aveau incluse texte de tipul „Țară are nevoie de tine”, accentuând astfel importanța actului de recrutare și faptul că fiecare persoană corespundea unui întreg care avea ca scop câștigarea războiului, pentru îndeplinirea datoriei față de națiune.De cele mai multe ori, propaganda s-a realizat utilizând ideea de patriotism și naționalism. Astfel, în armate nu s-au înrolat doar militari profesioniști ci si foarte mulți voluntari, răspunzând pozitiv acestor cerințe. Promovarea recrutărilor în rândul armatei au avut de asemeneaincusă și promisiunea unor recompense pe care soldatul o va primi pentru sacrificiul său.
Utilizarea în propaganda de război a imaginii familiei de acasă, îndeosebi femei și copii, a avut același scop general acceptat: convingerea populației de necesitatea realizării sacrificiilor la care era supusă în timpul războiului. Era evident pentru toată lumea că era o minciună: nici o mama nu se bucură să își vadă fiul plecat la luptă; toate acestea însă au avut efectul scontat, acest tip de propagandă bazându-se pe acțiunea colectivă, pe puterea exemplului coroborată cu necesitatea exprimată (mai mult sau mai puțîn impusă) de forțele armate.
O metodă mai puțin obișnuită de a răspândi propagandă este utilizarea tunurilor și a aeroplanelor pentru lansarea de proiectile care conțineau fluturași de propagandă.Acestea puteau fi lansate de la distanță în liniile inamice, iar un singur proiectil conținea sute de astfel de hârtii. Scopul era să convingă inamicul să renunțe la luptă și chiar să dezerteze, argumentând cu informații (de cele mai multe ori denaturate sau chiar mincinoase) despre starea precară a armatei lui, despre bombardamente care le puteau în pericol familiile rămase acasă, etc.
Manifest din colectia API, donat de Petrarasu Stefan, cel care l-a descoperit dupa decenii
Astfel de proiectile au fost modificate astfel încât să poată fi încărcate cu manifeste, în locul pulberii explozive dar în același timp să poată fi lansate cu aceleași arme cu care se trăgea muniția letală.
Proiectile care contineau manifeste – propaganda de razboi
În România, una din cele mai răspândite modalități de propagandă de război este cea prin caricaturi publicate în revistele si ziarele vremii.
Caricatura ca si propaganda de razboi in anii primului razboi mondial in Romania