Președintele și Romii, de Ziua Dezrobirii


Faptul că președintele României este inodor și incolor și nu depășește propoziții de genul ”să fim uniți” mă convinge că avem de-a face cu un om care nu poate mai mult. Face figurație la tot soiul de evenimente și protocoale, citește ce i se dă și operează cu cîteva locuri comune ale politicii și diplomației. Mai mult, nimic!

Klaus Iohannis nu se poate trezi din această atmosferă de nepăsare și dolce far niente nici cînd războiul se apropie de granițele țării noastre.

În prestația sa somnolentă și lipsită de implicare, președintele mai dă cîte un semn. De la Sibiu, de la București sau de pe unde o fi fost, duminică președintele României a postat un mesaj cu prilejul Zilei Dezrobirii Romilor. Gest frumos, redactat cu aceeași limbă de lemn de echipa care îi scrie ”capodoperele” de presă:

”Se împlinesc astăzi 166 de ani de la momentul în care comunitatea roma și-a dobândit libertatea. Actul dezrobirii romilor de la 1856 este expresia consensului elitelor politice ale acelor vremuri asupra unui obiectiv major: aderarea României la valorile umaniste occidentale, prin includerea romilor în destinul și construcția națiunii.


De atunci și până în prezent, comunitatea roma a contribuit constant la modernizarea țării noastre. Minoritatea roma a fost prezentă în momentele fondatoare din istoria României și a împărtășit greutățile, dar și idealurile și speranțele națiunii noastre.


Ziua Dezrobirii Romilor ne oferă un bun exemplu de a evidenția capacitatea societății noastre de a-și găsi coeziunea. Dezrobirea romilor a pus piatra de temelie a procesului de recuperare a identității și a memoriei unei comunități profund încercate de istorie. Evocăm astăzi amintirea victimelor robiei, ale deportărilor, umilințelor, privațiunilor și ale asimilării forțate.


Într-o perioadă în care discursul incitator la ură, violența și intoleranța sunt din nou prezente în spațiul public, avem datoria de a rămâne vigilenți și de a nu permite ca drepturile omului să fie încălcate, iar romii să fie o dată în plus marginalizați.


Am convingerea că lupta cu manifestările rasiste și xenofobe, depășirea prejudecăților, precum și atingerea egalității reale de șanse pot fi asigurate prin educație și cultură. În „România Educată”, minoritățile naționale sunt prețuite, iar relațiile dintre oameni și autorități se bazează pe dialog și pe aprecierea diversității, forțele motrice ale progresului Europei.


Ziua Dezrobirii Romilor este și un prilej înnoit de reflecție asupra setului de valori care a stat la baza viziunii și a acțiunii elitelor care au luptat, la începuturile modernității României, pentru libertatea și demnitatea romilor, ca parte de nedespărțit a libertății și demnității naționale.


Să valorificăm efortul lor și să continuăm să acționăm în același spirit de solidaritate, responsabilitate și respect față de semeni”.

Gestul președintelui României și al echipei sale de a marca această zi trebuie privit doar în contextul nenumăratelor semnale de combatere a cîtorva expresii antisemite, transformate de președinte și de frații Muraru în mare pericol românesc la adresa evreilor. Ca să nu se rezume numai la aceasta, a adăugat și acest comunicat de serviciu referitor la Ziua Dezrobirii Romilor.

Altfel, problemele roma și comunitățile vitregite ale acesteia n-au fost subiect nici chiar atunci cînd opinia publică era încinsă de conflicte și dispute violente. Pe Klaus Iohannis nu l-a interesat niciodată drama populației roma, drama țiganilor din România.

Stiți cumva de o vizită în zonele de conflict, de un seminar organizat la Cotroceni, de o întîlnire a președintelui Iohannis cu ”împărații”, ”regii” și reprezentanții acestor comunități? Este drept că nici comunitățile roma n-au putut coagula organizații convingătoare și eficiente. Nici lumea țigănească nu s-a luptat corerent și organizat pentru drepturile sale. Ideea de a reuni toate problemele comunității roma din spațiul Est European şi de a impune la Bruxelles un mare program de sprijinire a acestei etnii n-a prins. Programele europene au fost și ele ca și declarația președintelui, ceva de duminică, ceva de complezență. Adică niște frecții la un picior de lemn pentru a bifa încă o activitate.

Chestiunea țigănească din România n-a fost niciodată subiect temeinic de dosar social sau economic. Şi nu va fi cîtă vreme nici autoritățile și nici reprezentanții comunităților nu depășesc nivelul încropelilor și al ciugulelilor.

Recitiți această frază din mesajul președintelui:

”Ziua Dezrobirii Romilor ne oferă un bun exemplu de a evidenția capacitatea societății noastre de a-și găsi coeziunea.”

Deci societatea românească și-a regăsit coeziunea, dar nu știe cînd. Data o știe doar președintele? Ce legătură are Ziua Dezrobirii Romilor cu coeziunea inexistentă a societății românești? Şi pe care, în loc să o recupereze sau să o consolideze, președinteel Iohannis a dinamitat-o de cîte ori s-a amestecat în politică!

Într-o perioadă cu nori de plumb deasupra unei societăți dezbinate și prin strădaniile sale, președintele invocă o ”coeziune” exprimată prin Ziua Dezrobirii Romilor. Străin de subiect și neimplicat, președintele a început să se învîrtă în jurul cuvintelor mai ceva ca un cîine în jurul cozii.

Preluat: https://www.cotidianul.ro/presedintele-si-romii-de-ziua-dezrobirii/

Lasă un răspuns