Klaus Iohannis și „rafinarea” de caracter


Tu ce înțelegi prin ”procedura va trebui rafinată”? Întrebarea vine de la un prieten din tinerețe. Ne leagă prea multe amintiri ca să nu-i propun o interpretare după mintea mea ne-prezidențială. Sunt aproape sigur că președintele și-a dat seama că ”parlamentul meu” și ”guvernul meu”, încercînd să pună șaua pe ”românii mei”, au cam sfeclit-o cu debarcarea Renatei Weber. Au făcut o prostie și s-au făcut de rîs, luînd o decizie care arată cam cîtă carte știu juriștii iohanniști, liberali și pluseriști. S-au dat mecanici de biciclete și le-au rămas piese dintr-un pistol automat.

Președintele a încercat să repare bîlba într-un mod prețios. Doar nu era să zică ”ne c…..m pe ea de CCR sau de Constituție”. El nu-i Dide sau Mălin Bot! A recurs la un cuvînt mai prețios, care ar putea să însemne că ai săi vor fi invitați (obligați) să recurgă la o ”rafinare a procedurii”. Adică să o rafineze pînă cînd se produce o purificare precum în cazul uleiului sau al zaharului. Și care, după rafinare, încep să aibă efecte din ce în ce mai neplăcute. Ca să nu zic periculoase pentru sănătatea corpului uman. În cazul de față, efecte toxice pentru sănătatea democrației românești. Președintele a încercat să folosească o limbă de mătase pentru a spune că o drege pînă o ia Dracu, pînă nu mai contează, pînă facem ce vrem și proștii ăștia din PSD nu ne mai încurcă în afacerile noastre europene și naționale. Rafinarea procedurii în spațiul semantic al formulării ”curvă rafinată”, folosit des de români, are o semnificație de amenințare. Formularea sa poate fi înțeleasă și în sensul de ”o dregem, o călcăm în picioare, facem pe ea, o șmecherim pînă cînd o ia Dracu și nu se mai poate opune nimeni”.

La asemenea semnificații ne trimit și dicționarele. Iată o explicație simplă, pe ”băbește”, cu precizarea din Dicționarul Explicativ al limbii române.

RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.(DEX on line). Rafinat este un cuvînt care vine în limba română din franceză.Poate fi întîlnit și în limba germană,tot cu semnificații privitoare la procese chimice dar și la trăsături umane.

Sensul declarației lui Klaus Iohannis trebuie căutat undeva între:


Aus Fischen oder Fischteilen gewonnenes Öl, das raffiniert und gehärtet wurde” (Ulei obținut din pește sau părți de pește care a fost rafinat și supus hidrogenării) și

-”Du bist ein ausgeklügelter” (Ești un spion rafinat și experimentat)- citat dintr-un dicționar

Semnificația formulării președintelui Klaus Iohannis se află dincolo de sensurile pozitive ale cuvîntului. Nici unul dintre acestea, acceptate de dicționare, nu se potrivește. Ce legătură are procedura cu ”v. ales. 2. v. stilat. 3. v. fin. 4. Savant”

Trebuie să săpăm mai departe. Omul o fi tradus din ce-și amintește și ce știe. Un alt cîmp semantic inclus în mai multe variante ale DEX ia în considerare și o semnificație peiorativă (negativă) a cuvîntului, mai ales că românii folosesc și expresia ”curvă rafinată”. Adică ființa dedată la cele mai sofisticate perversități, păcate și aranjamente. Încă de pe vremea lui Costache Negruzzi, cuvîntul era perceput și cu sensul de ”perfid, viclean, crud”:

-”Cîte blăsteme vărsau asupra tiranului rafinat acele buze ce vineau de amuțeau învinețite sub spînzurătoarea ce stă dinaintea ușii. (C. NEGRUZZI).

Ce-o fi vrut să spună președintele Iohannis cînd a zis că ”procedura va trebui rafinată”.

Voia să ne spună elegant că va fi mai ”perfidă”, mai ”vicleană”?

Și, dacă ”rafinat” înseamnă și ”perfid”, nu cumva se potrivește și acesta?

Iată ce explicație dă un DEX:

PERFÍD, -Ă, perfizi, -de, adj. (Despre oameni) Care, sub o înfățișare binevoitoare sau indiferentă, ascunde răutate, viclenie, necinste; care vatămă pe cel care îi acordă încredere. (Despre manifestările oamenilor, fenomene, lucruri) Care este vătămător, periculos, fără să pară astfel. – Din fr. perfide.

perfid, ~ă a [At: CALENDARIU (1794), 36/28 / Pl: ~izi, ~e / E: fr perfide1 (D. oameni) Care, sub o înfățișare binevoitoare sau indiferentă, ascunde răutate, viclenie, necinste Si: fățarnic. 2 (Asr) Care nu-și respectă cuvântul dat Si: necinstit. 3 (Pex; d. lucruri, fenomene) Care, în ciuda aparențelor, este periculos, vătămător. 4 (Pex; d. lucruri, fenomene) Care ascunde un pericol nebănuit. 5 Înșelător.

Dragă prietene! Dacă vrei să înțelegi spusele președintelui Klaus Iohannis, inclusiv personajul și caracterul omului, citește cu atenție din dicționare (inclusive de limbile franceză și germană) semnificația cuvintelor folosite de dînsul.

Ele ne arată cine și cum este omul!

Preluat: https://www.cotidianul.ro/klaus-iohannis-si-rafinarea-de-caracter/

Lasă un răspuns