Sunt alegeri pentru primăriile și consiliile din București anul ăsta. Încă nu se cunoaște data exact. Pentru mine e cert însă că, indiferent de dată, va fi prima dată după 2010 când nu voi fi acolo. Sunt mult zece ani. Zece ani sunt și buni pentru a trage linie. Textul asta e despre cum îmi amintesc eu evenimentele și oamenii și ideile care au influențat Bucureștiului în ultimul deceniu. Din perpectiva omului care s-a frământat pentru a schimba orașul, voi urmări mai ales evoluția societății civile din oraș. Nu voi insista să expun întocmai cronologic și nici precis din punct de vedere teoretic. Totuși, pentru cititorul care dorește să clarifice conceptele pe care le folosesc, dau exemple de autori și cărți.
***
Eram în vara lui 2019 într-una din vizitele scurte de după mutarea în Olanda. Cu prieteni la o terasă pe lângă clădirea Băncii Naționale, ascultam cu groază cum fata frumoasă așezată de cealaltă parte a mesei, povestea despre ororile la care asista un medic rezident într-un spital din București. Discuția a continuat cu temele predilecte: corupție, bani cheltuiți aiurea, spitale în care ți-e frică să intri, trafic infernal, aer irespirabil. La un moment dat, fata frumoasă mă întrebă dacă totuși nu-mi lipssea orașul și dacă aș fi luat în considerare să mă întorc. Am căutat cum să descriu ce simțeam. Am găsit analogia dintre relația mea cu Bucureștiul cu o relație de cuplu în care unul dintre parteneri are speranța că îl poate schimba pe celălalt. De cele mai multe ori o astfel de relație se termină prost. Mai plecasem o dată din București și mă întorsesem sperând că voi influența în bine probleme despre care vobeam încă în 2019. Faptul că vorbeam despre ele ca și cum erau neschimbate, era pentru mine ca o recunoștere a neputinței,