Congresul zgomotoșilor, în surdină


Mulți zic că alegerea președintelui USR-PLUS a beneficiat de scandalul din PNL. A fost o pomană curată. Nu că ar fi ecranat confruntările dintre cele două partide, cît pentru faptul că liberalii au ținut umbrela și cearceaful care au acoperit goliciunea partidului Barna-Cioloș.

Lupta între gruparea USR și cea provenită din PLUS nu este una de ideologie sau de program. Este mai degrabă o luptă între patronii celor două grupări. Cei care le-au înființat au ajuns în situația de a trage sfori și de a negocia pentru a vedea cum vor izbuti să își apere interesele.

E de rîs să vezi cum Dan Barna vrea putere și traseu liber spre prezidențiale fără să fie în stare să contureze un program. Și el, ca și alți politicieni de duzină ai vremii noastre, nu poate depăși introducerea politică și listuța cu priorități presupuse a fi aducătoare de voturi. Este vorba de cele cinci-zece măsuri care să momească electoratul și pe care le uită repede.

„Există această impresie, care există încă în politică, că forma şi gălăgia sunt suficiente. Forma fără conţinut înseamnă nimic. (…) Şi se mai încearcă, şi o vedeţi foarte mult în media, să fim pictaţi irelevanţi, ca neprezenţi, nesemnificativi. S-au înşelat foarte rău toţi cei care cred acest lucru. (…) Nu vom fi un partid de coaliţie care să voteze şi să susţină aceeaşi Mărie cu altă pălărie, doar de cumsecădenia celorlalţi. Îmi depun astăzi candidatura pentru funcţia de preşedinte al USR PLUS. Ştiu foarte bine de unde am plecat, ştiu exact unde suntem noi, ca organizaţie, în acest moment şi ştiu şi unde trebuie să ajungem pentru ca voturile şi încrederea oamenilor care ne-au trimis în Parlament să fie răsplătite şi recunoscute – acesta este motivul pentru care candidez astăzi. (…) Atunci când eşti la guvernare, postările populare pe Facebook nu te mai ajută. Atunci când eşti la guvernare, politică înseamnă exact negocierea obositoare şi încăpăţânată din şedinţele de coaliţie”.

Dan Barna, în afară de afaceri de tot rîsul, lipsite chiar de inteligență și de umor, nu poate concepe mai mult. Este doar o mașinuță aiuritoare de vorbe goale. A deprins doar arta de a se eschiva de la orice răspuns și de a evita întrebările colțuroase. Înainte de a convinge pe cineva de ceva, Dan Barna a probat doar talentul de a patina important pe lîngă orice. Și de a face rost de sprijin pentru a trece pe lîngă orice situație dificilă. Pentru el.

Mult mai caraghios mi se pare Dacian Cioloș, omul performanțelor negative, al jocului de marionetă pentru oricine are nevoie de un papagal în colivie. Și el tropăie departe de orice idee care să schimbe societatea. Omul vrea conducerea partidului pentru că și el se visează candidat la președinție. Probabil a primit sarcină. În plus, la cît de împiedicat se arată a fi Klaus Iohannis, și el se poate considera un fel de iepuraș-viteză. Ca să nu piardă prea mult vreme, Dacian Cioloș și-a prezentat ”platforma” într-o scrisoare. Nu depășește anvergura unei scrisori din internat către unchiul său Virgil Ardelean.

”Pentru mine, Nicușor Dan rămâne în bună măsură o enigmă. O parte din mine îl stimează, o parte nu-l înțelege. Aș vrea să spun câteva cuvinte despre el, pentru că el face parte din istoria noastră, pe care nu e normal să o ignorăm, indiferent de situația în care ne găsim. La fel ca majoritatea dintre noi, eu cred că a jucat un rol important în istoria partidului și cred că acțiunile sale la momentul potrivit în istoria României au oferit speranță și încredere în viitor multora dintre români. Este un fapt remarcabil pe care nu îl putem uita sau ignora. Dincolo de acest fapt, îmi e greu să îi înțeleg multe dintre deciziile sale politice. Avem un partid cu potențial, dar care s-a obișnuit să fie împărțit în tabere. Cred că, dacă Nicușor Dan ar fi ales să rămână, nu am fi avut astăzi „nicușoriști”, „barniști” sau „cioloșiști” și el ar fi putut fi acum primarul Capitalei cu un mandat mult mai clar și mai puternic susținut. E o lecție din care trebuie să rămânem cu ce e bun și din care să învățăm că negocierea politică este vitală, în timp ce construirea de cazemate nu duce decât la război……Ce aș vrea să fie clar e că nu am abandonat și nu am fentat niciodată misiunea mea internă. Am traversat țara de mai multe ori pentru a fi lângă candidații USR PLUS în toate cele trei campanii electorale care au urmat și sunt destui care pot depune mărturie pentru afirmațiile mele”.

Cel care mai ”strică jocul” se arată a fi Irineu Darău. Omul are comportamentul unui cetățean simplu luat din greșeală într-o gașcă politică și rămas pe mai departe cetățeanul hotărît să vorbească pe șleau.

„Candidez la funcţia de preşedinte al USR PLUS pentru că partidul nostru, din punctul meu de vedere, s-a prăbuşit. Să ne uităm pe numere, între europarlamentare şi ce ştim acum. Termenul care descrie prezenţa USR PLUS la guvernare este de balama şi dacă vom continua astfel riscăm să ajungem cel mult balamaua de la geamul de la baie. Candidatura mea reprezintă apelul de trezire adresat fiecărui membru al USR PLUS care şi-a rupt din resursele personale şi profesionale pentru a schimba lucrurile în bine, care nu se mai regăseşte într-o structură politică ineficientă, condusă de o grupare discreţionară pe drumul accelerat spre irelevanţa politică”…


„Tot membru cu membru suntem datori să ne recuperăm proiectul din mâinile unor găşti acaparatoare conduse sau girate de Barna şi Cioloş care zi de zi închistează guvernarea internă în clientelism şi autoritarism, iar evoluţia la guvernarea României este în poziţia capului plecat. Zi de zi pierdem români care ne-au acordat încredere prin vot şi oameni valoroşi din partid. Trăim sub conducerea unei echipe cu nume liberal, dar cu metehne totalitariste, care a normalizat deficitul de democraţie, statul de drept la coada numirilor şi expulzarea sau cenzurarea oricăror voci independente”.

La ce apetit de parvenire și de agoniseală vor fi dezvoltat membrii USR-PLUS prin accesul la guvernare sunt gata să cred că nu prea mulți pluseriști vor pleca urechea la spusele lui Irineu Darău. Mai degrabă cred vor alege să-i uite numele în loc să-l învețe.

Ghinionul (ne-iohannist!) al celor din USR-PLUS este că Irineu Darău spune adevărul gol-goluț despre acest partid gălăgios. Și este folositor pentru cei din afara partidului care încă se mai amăgesc că lătrăii zgomotoși din USR-PLUS ar putea reprezenta vreo alternativă pentru România.

Preluat: https://www.cotidianul.ro/congresul-zgomotosilor-in-surdina/

Lasă un răspuns