Care este legătura între Burebista, Decebal, Mihai Viteazul și regele Ferdinand I?
Aceste meleaguri au fost locuite de către români din cele mai vechi timpuri. Sigur că nu așa își spuneau locuitorii acestor locuri acum 5 000 de ani, acum 2 000 de ani și nici acum 1 000 de ani. Fie că discutăm de geți, de daci, de vlahi, sau de români, în esență este vorba despre același neam ce s-a născut aici, a trăit aici, trăiește și va trăi aici.
Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia se strâng aproximativ 100 000 de români și cer unirea Transilvaniei cu Regatul României. Se întâmpla acest lucru după un război crunt purtat de-alungul a doi ani și în care la un moment dat victoria cu greu mai putea fi văzută.
În 1914 începea prima deflagrație mondială. Puterile Europei au început să se poziționeze rapid de o parte și de cealaltă în funcție de interesele urmărite. Marile imperii doreau o reașezare a bătrânului continent, fiecare urmărind o retrasare a granițelor în propriul beneficiu.
România avea să stea deoparte timp de doi ani. Motivele sunt multe, dar printre cele mai importante se aflau trei: regele Carol I nu era pregătit de o intervenția armată împotriva propriului stat, România nu era pregătită militar pentru un conflict pe termen lung, posibilii aliați nu acceptau sub nici o formă doleanțele regatului României și care cerea înglobarea firească a Transilvaniei locuită majoritar de români în componența țării.
Regele Carol I avea să se stingă rapid din viață și va fi urmat de nepotul său, regele Ferdinand I. Situația se complică și aliații solicită deschiderea unui nou front. Intrarea României în război a devenit iminentă. În 1916 se face acest pas cu un singur scop: aducerea românilor într-un singur stat.
România Mare nu a început la 1 decembrie 1918, povestea pornește acum mai bine de 2 000 de ani și trece prin anul 1600, atunci când Mihai Viteazul, domnitorul Țării Românești, cucereștieMoldova și Ardealul și intră în cetatea Alba Iulia cu harta Daciei lui Decebal în mâini.
Sigur că la acel moment nu se putea discuta de state sau națiuni în forma modernă a termenilor, însă și atunci se înțelegea perfect conceptul de unitate lingvistică și culturală a locuitorilor din și din jurul arcul carpatic.
Gestul lui Mihai Viteazul pornea tocmai de la constientizarea faptului că cele trei provincii erau locuite de către oameni de același neam.