Actorie religioasă în toată regula – editorial de Cornel Nistorescu


Pre multă lume au buimăcit internetul și televiziunea! Atît pe cei care își arată trupul, hainele și mîncarea, cît și pe cei care își etalează odăjdiile, mitrele și toiegele! Și în cazul unora și al celorlalți, fierbe dorința de afirmare, de vizibilitate și de putere. Cu toții vor să iasă în față, să-și închege o imagine, să fie văzuți, admirați și iubiți. Dacă nu chiar promovați. Fotografiile cu haine, vacanțe și mîncăruri, cu amintiri de familie și cu ipostaze trăznite nu sunt decît o eliberare a unor porniri actoricești de cîștigare a sufragiului și a admirației. Din fiecare iese la iveală cîte un pui de actor, dacă nu chiar un nebun flămînd de glorie și putere.

Explozia televiziunii și a internetului nu putea să-i ocolească pe slujitorii bisericii. Și ei au parte de toate slăbiciunile omenești cunoscute și necunoscute. Și lor le place puterea, actoria și bogăția, inclusiv, dragostea trupească. Biserica Ortodoxă Româna a cultivat expansiunea mediatică și s-a folosit de mass-media și de tehnologie cum nu ne trecea prin cap că o poate face. Ba, încep să se vadă primele semne de excese în materie de tehnologie și comunicare. Pandemia a adus amplificarea sonoră în toate stranele și curțile bisericești. Transmisiile televizate ale slujbelor au făcut din preoți și diaconi niște slujitori copleșiți de camere și microfoane, de stații și de aparițiile lor pe micul ecran. Încercați să-i priviți cu atenție în timpul slujbelor și veți vedea gesturi și atitudini de actori de pe scene importante. Pe zi ce trece, se vede un cult și mai pronunțat pentru podoabe, pentru decor, chiar și pentru odoare și îmbrăcăminte. Lumînările sunt mai lungi și mai groase pe măsură ce rangul bisericesc este mai important, mașinile sunt mai mari și mai scumpe, suita este mai numeroasă și mai gravă. Mitrele și toiegele sunt încărcate de pietre prețioase și cu aur, cu panglici tricolore și cu mătăsuri scumpe. În noaptea de Înviere, la Patriarhie, lumînările sunt împodobite cu panglici tricolore iar slujbele repetă pînă la obsesie și exagerare „Dumnezeu să binecuvînteze patriarhul, episcopii, vicariii …șamd și pe conducătorii țării noastre, ai orașelor și satelor”. Și abia la urmă ajung la norodul care le plătește pe toate.

De cînd cu aducerea Luminii Sfinte (nu mai poți scrie cu litere mici ca să nu fii acuzat de minimalizare) cu avionul de la Ierusalim, lucrurile au luat-o și mai tare pe panta teatralității. Spectacolul este montat cu participarea unor politicieni (alți înfometați de vizibilitate și admirație publică!?) cu televiziuni, cu asistență și cu o regie religioasă greu de imaginat cu decenii sau secole în urmă. Bietul și caraghiosul de Gheorghe Flutur s-a dus la Ierusalim cu traista de gît ca să fie reperat la sosirea Luminii Sfinte cu avionul, ca și cînd enoriașii ar rămîne cu scurtă la mînă să-l voteze orbește la următoarele alegeri.

Venirea IPS Teodosie cu barca de pe mare, ca un Neptun ortodox, sosit la Constanța, este maximul de teatralitate și actorie religioasă din cîte am văzut. De altfel, înclinațiile actoricești ale Înalt Prea Sfinției Sale vin după șapte-opt examene de admitere ratate la facultatea de actorie de la UNATC, în anii comunismului. În apetitul său de spectacol, de declarații, de apariții televizate, de contre și dispute se și văd complexele și aspirațiile sale de actor respins pe scenele teatrelor și afirmat pe scena altarului bisericesc. IPS Teodosie Snagoveanul a devenit un favorit al camerelor de luat vederi, al disputelor și al declarațiilor. Dosarul penal și procesul nesfîrșit (încheiate cu bine) par să-i fi accentuat pofta de apariții publice.


Declarația sa privitoare la femeie a încins blogurile, televiziunile și Facebookul:


Nu este discriminare, este vorba de statutul bărbatului şi al femeii. Sigur că nicio femeie nu poate fi preot şi atunci e discriminare? De ce? Pentru că aceasta este condiţia ei. Ea nu poate fi perpetuu într-o rugăciune, pentru că are condiţia slăbiciunilor sale. Cum să fie discriminare? Aceasta este femeia.Ea a început păcatul. Dacă nu păcătuia, nu ar fi născut în dureri”



De îndată, i-au răspuns prelații și ONG-urile. O dispută teologică a scăpat din biserică și a devenit o problema națională revărsată pe televiziuni și internet. Parcă România n-ar mai putea progresa dacă nu s-ar lămuri și aceste fraze. Toți au luat foc și au început să-și dea cu părerea de parcă scandalul ar fi fost stîrnit să acopere uciderea ursului Arthur și acoperirea celor implicați în organizarea vînătorii.


S-ar putea să fie adevărat. După cum, la fel de adevărată s-ar putea să fie o luptă oarbă între grupările din BOR. Adică o luptă pentru putere care este mai nou însoțită de apariții televizate, de mediatizare, de declarații și de postări pe Facebook!


Adică de o actorie religioasă în toată regula!

sursa foto FB arhiepiscopiatomisului.ro

Preluat: https://www.cotidianul.ro/actorie-religioasa-in-toata-regula/

Lasă un răspuns