Proiect fotografic de istorie vie dedicat memoriei caporalului Mușat, de către Asociația „Ferdinand I”

Se împlinesc în acest an, pe 13 august, 104 ani de la moartea eroică a caporalului Constantin Muşat, unul dintre cei mai importanţi eroi ai Primului Război Mondial. Caporalul ilfovean a rămas în memoria colectivă, după ce, rămas fără o mână în timpul luptelor din munţi, a refuzat să fie lăsat la vatră. Soldatul cu un singur braţ a continuat războiul aruncând grenade cu braţul rămas.

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” a realizat în memoria caporalului Constantin Mușat un proiect fotografic de istorie vie, tribut adus jertfei celui care la 27 de ani a apărat cu un singur braț pământul românesc, în prima linie a Războiului de Întregire Națională.

Constantin Muşat a fost rănit de mai multe ori atât pe Valea Oltului dar şi la Câineni, refuzând să fie trimis la un spital. După bătălia de la Câineni a fost transferat în Moldova cu ceea ce a mai rămas din Batalionul 1 al Regimentului 2 Grăniceri. Aici va lupta la Râpa Roşie, o altă bătălie cumplită, de această dată în Munţii Vrancei.

Aici trupele române reuşesc să apere drumul către Moldova, ultima redută a României în acel an fatidic. Soldatul Muşat nu s-a putut bucura de victorie. A fost rănit grav în bătălie, iar o schijă practic i-a retezat braţul. Braţul stâng i-a fost amputat la un spital de campanie, iar Constantin Muşat, proaspăt avansat la gradul de caporal, pentru vitejie, este transferat la Iaşi pentru refacere.

Războiul se încheiase pentru caporalul Muşat. Urma să fie lăsat la vatră şi decorat. Decizia militarului i-a uluit pe medici dar mai ales pe cei de la comandament. Constantin Muşat a refuzat trimiterea la vatră şi a solicitat expres să fie lăsat să lupte în continuare pe front. A fost reîncadrat în batalionul în care luptase. Nu putea să ţină o puşcă, dar nu era inutil.

Devenise grenadier. Scotea „cuiul” cu dinţii şi arunca puternic. Ofiţerii apreciau forţa plugarului. Fără o mână, caporalul Constantin Muşat s-a distins ca erou în luptele ce opreau armatele inamice să cucerească şi ultimul teritoriu românesc, adică Moldova. Deşi era ciung, caporalul din Ilfov arunca grenadele cu o forţă şi o precizie extraordinară.

Pe Dealul Coşna la cota 789 s-au dat cele mai cumplite lupte.

 » Citiți întreg articol în magazinul istoric 1859.eu