În ultimii zece ani, patrimoniul național mobil s-a îmbogățit cu zeci de mii de obiecte antice și medievale, printre care câteva zeci sunt tezaure. Multe dintre acestea au fost donate muzeelor, fară pretenția din partea descoperitorilor de a beneficia de recompensele pe care le puteau cere. Vorbim despre obiecte cum ar fi: topoare din bronz, unelte, arme de lupta antice, monede, bijuterii sau alte piese medievale și antice din aur, argint sau bronz; unele strălucesc în vitrinele muzeelor, altele așteaptă încă să fie restaurate.
Astăzi ne vom referi strict la tezaure descoperite de pasionații de istorie, în zone departe de aria de protecție a siturilor arheologice, predate autorităților în termenul legal de maxim 72 de ore de la descoperire. Adică acele tezaure care nu puteau fi descoperite niciodată de către arheologi. Toate aceste descoperiri au fost realizate respectând Legea 182/2000 și Ordonanță de Guvern 43/2000.
Conform aceleiași legislații, autoritățile statului au obligația că în termen de maxim 18 luni de la predarea bunurilor, să acorde o recompensă descoperitorului în cuantum de 30% (sau 45% daca obiectele sunt încadrate că tezaur) din valoarea evaluata de specialiști. Plata recompenselor ar trebui să fie făcută fie din bugetul muzeelor în care ajung tezaurele, fie din bugetul alocat de către Consiliile Județene în acest sens.
De cele mai multe ori însă, exista o prăpastie mare intre descoperitor, un om simplu, responsabil și cu spirit civic și unii angajați ai instituțiilor din domeniul cultural pentru care – conform relatărilor – cuvântul „mulțumim” nu există nici macar pentru cei care aleg să doneze obiectele descoperite; au fost de asemenea, cazuri când aceștia din urmă au adus acuzații descoperitorilor pentru simplu fapt că descoperă aceste obiecte istorice. Mai mult, în anul 2016, fostul ministru al culturii Vlad Alexandrescu, trimitea tuturor Direcțiilor de Cultura județene din țară o instrucțiune (nr. 2 din 08.04.2016), prin care transmitea tuturor angajaților deconcentratelor Ministerului Culturii faptul că astfel descoperiri realizate (cu detectorul de metale) nu se mai consideră descoperiri întâmplătoare. Chiar dacă documentul nu are valoare legislativă, acesta este încă luat în considerare de către angajații Ministerului Culturii, astfel încălcând legislația în vigoare.
Dat fiind faptul că detecția de metale autorizată este o activitate recreativă care se desfășoară doar cu respectarea legislației, a unui cod de bune practici și doar cu deținerea autorizației de deținere a aparatului, o astfel de instrucțiune care contravine prevederilor legale nu a făcut decât să adâncească golul prăpastiei deja existente intre pasionați și autorități.
Mai mult, acea instrucțiune emisă de fostul Ministru al Culturii nu face decât să convingă eventualii descoperitori să nu mai predea bunurile culturale descoperite, ci să le îngroape înapoi în locul în care au fost descoperite. Bineînțeles, acest lucru ar fi în detrimentul cunoașterii istoriei și al îmbogățirii patrimoniului cultural mobil din România. Pasionații de istorie consideră că această atitudine a autorităților față de cei care respectă legea nu poate să ducă decât la continuarea acțiunilor rețelelor de braconaj arheologic de către cei pentru care oricum legea nu contează și devalizează patrimoniul national de câteva decenii, în timp ce predările de bunuri arheologice descoperite întâmplător se încearcă a fi astfel, stopate.
Mai jos am selectat câteva din multele descoperiri istorice importante realizate de către pasionații de istorie și care, după termenul legal în care trebuiau acordate recompensele, sunt încă tratate cu ignoranta de către autorități:
- Tezaurul de la Aleșd – Octombrie 2018
Descoperitori: Florin Avram și Cristian Rusu, din Aleșd, județul Bihor. Componența tezaurului: 379 monede romane din argint;
Unde se află acum tezaurul: Muzeul Țării Crisurilor.
La 25 de luni care au trecut de la descoperirea și predarea acestui tezaur, recompensarea acestora este amânată deja de câteva ori
2. Tezaurul de la Borod- Mai 2019
Descoperitor: Cristian Rusu, din Aleșd, județul Bihor.
Componența tezaurului: 64 de monede romane din argint, bucăţi de vase ceramice, o fibulă dacică veche de 2000 ani, inele de bronz din epoca medievală;
Unde se află acum tezaurul: Muzeul Țării Crisurilor.
La peste 18 de luni care au trecut de la descoperirea și predarea acestui tezaur, descoperitorul nu a primit nici o informație de la autorități privind recompensa.
3. Tezaurul de la Mărginenii de Sus
Descoperitor: Adrian Anca din comuna Dărmănești, jud. Dâmbovița Componența tezaurului: 17 monede și o brățară, dacice
Unde se află acum tezaurul: Muzeul de Istorie Târgoviște
La aproape 24 de luni care au trecut de la descoperirea și predarea acestui tezaur, descoperitorul nu a primit nici o informație de la autorități privind recompensa.
4. Tezaurul de la Turturesti – Neamț
Descoperitor: Diaconescu Romeo
Componența tezaurului: 330 monede romane – denari imperiali
Unde se află acum tezaurul: Muzeul Județean de Istorie Neamț
La aproape 22 de luni care au trecut de la descoperirea și predarea acestui tezaur, descoperitorul a primit promisiuni (din partea Consiliului Județean Neamț) de plată în patru rate a recompensei, prima rată fiind în luna Decembrie 2020. Până în acest moment nu a fost realizată.
5. Tezaurul de la Cluj
Descoperitori: Andrei Lumperdean și Flaviu Corbureanu
Componența tezaurului: obiecte de podoabă gepide din aur și argint
Unde se află acum tezaurul: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
La aproape 32 de luni care au trecut de la descoperirea și predarea acestui tezaur, descoperitorii nu au primit nici o informație privind evaluarea sau recompensa legală.
În pofida faptului că unii descoperitori de istorie au câștigat în instanță dreptul de a primi recompensa, aceste instituții se încăpățânează să nu respecte legislația. În unele cazuri acestea recurg la intimidare sau promisiuni verbale neonorate pe termen lung, până când descoperitorii renunță la drepturi. În alte cazuri însă, cei care au descoperit bunuri patrimoniale aplică legea cu ajutorul avocaților… și de fiecare dată căștiga în instanță.
Unul din cazurile cele mai cunoscute este cel al descoperirii celui mai mare tezaur monetar din Romania:
Tezaurul de monede otomane de la Budești
Descoperitor: Iulian Enache
Componență tezaur: 47.000 de monede din argint din vremea sultanului Murad al ÎI-lea
Data descoperirii: 1 Septembrie 2013
Pentru că evaluarea oficială a tezaurului a fost întârziata, Iulian Enache a dat în judecată Muzeul Național de Istorie și Ministerul Culturii, in Decembrie 2015.
Tribunalul București a decis în 2017 în favoarea lui Iulian Enache, descoperitorul tezaurului. Decizia din prima instanță a fost contestată de Ministerul Culturii, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel București. În plus, autoritățile române cer ca din recompensa de aproape 42.000 de euro care i-ar reveni lui Iulian să fie scăzută suma de 10.000 de euro, pe care i-a oferit-o Victor Ponta, în calitate de premier, tânărului.
Curtea de Apel București a decis, în octombrie 2017, în favoarea lui Iulian Enache, însă a scăzut bonificația pentru descoperiri arheologice importante de la 15% la 5%, la care se adaugă recompensa de 30% din valoarea tezaurului. Curtea de Apel a calculat, astfel, că tânărul trebuie să primească 32.425 euro. Apelul a fost contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție atât de Iulian Enache, cât și de Ministerul Culturii. În noiembrie 2019, ICCJ a admis recursul tânărului, a desființat sentința dată de Curtea de Apel București și a trimis dosarul la rejudecare înapoi către Curtea de Apel.
Dupa ce a analizat intregul dosar, Tribunalul Bucuresti a decis, pe 9 februarie 2017, ca tanarul sa primeasca o recompensa de 41.689,80 de euro, precum si plata dobanzii legale aferente debitului principal, incepand cu data formularii actiunii – 22 decembrie 2015 si pana la data pronuntarii prezentei hotarari.
MNIR si Ministerul Culturii a contestat decizia, asa ca procesul s-a mutat la Curtea de Apel Bucuresti. Avocatii celor doua institutii ale statului isi coordoneaza pledoariile si tintesc simultan anumite probleme.
Una din acestea, in aprilie 2016, Ministerul Culturii a publicat instructiunile privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare.
„Aceste instrucțiuni stau la baza poziției procesuale a Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin care se consideră că activitatea și descoperirile persoanelor care folosesc detectoare nu este întâmplătoare”, arată MNIR.
In plus, MNIR mai cere ca din valoarea recompensei sa fie scazuta si valoarea recompensei de 10.000 euro, acordata de catre prim-ministrul Victor Ponta.
Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca descoperirea nu s-a realizat in cadrul unui sit arheologic si nici zona in care a fost descoperit nu a impus o protejare ulterioara.
In noiembrie 2019, Inalta Curte a admis recursul lui Iulian Enache, a desfiintat sentinta Curtii de Apel Bucuresti si a trimis cauza la rejudecare la aceeasi instanta.
In decembrie 2019, intregul proces s-a mutat la Curtea de Apel Bucuresti, potrivit portalului instantelor.
Într-un final, după 5 ani de hărțuire, Iulian Enache a câștigat definitiv procesul și își primește recompensa legală.
Contactat, Iulian Enache transmite un mesaj pasionaților de istorie, fie că sunt din rândurile cetățenilor simpli sau ale specialiștilor:
Pasionații de istorie trebuie să știe că indiferent de părerile unora recompensele se plătesc. Așa spune legea și așa a susținut și Înalta Curte. Chiar și după 5 ani de proces încă cred că locul bunurilor de patrimoniu importante este într-un muzeu. Satisfacția când ce găsești tu va fi expus pentru mulți ani de acum încolo și admirat de o mulțime de oameni e imensă. Pe când dacă bunurile ajung uitate în sertarul vreunui colecționar se pierde din importanța lor. Sunt adeptul recompensării materiale a persoanelor ce găsesc bunuri de patrimoniu pentru că sunt realist și nu trăiesc într-o Românie perfecta imaginara. Doar așa se poate reduce considerabil traficul de asemenea artefacte. Englezii au reușit și chiar prin recompensare.
Iulian Enache, descoperitorul tezaurului de monede otomane de la Budesti