Viktor Orban și UDMR-ul au bulit-o!

Sunt convins că de data aceasta Viktor Orban și UDMR au bulit-o! Din cîteva vorbe spuse fără cap de premierul maghiar la Tușnad, într-o analiză extrem de complexă și, mai apoi, după o declarație șmecherească a lui Kelemen Hunor, în fapt, o încercare chinuită de a scălda o greșeală enormă, lucrurile au alunecat într-o mare încurcătură.


Dacă Viktor Orban ar fi spus aceleași cuvinte în urmă cu un an sau doi, tot ar fi făcut ceva valuri. Dar nu enorme și nu periculoase pentru el și UDMR. Europenii și americanii ar fi socotit că exprimarea premierului maghiar face parte din inegalul său registru iliberal. Adică ar fi socotit discursul plin de bombe în stilul său.


– Vede de interesele Ungariei, contrează Comisia Europeană, inventează argumente convenabile etc., dar nu o ia razna.


În caz de scandal negociază, revine, corectează sau își cere scuze (gest cam impropriu la unguri). Afirmațiile sale ar fi fost inventariate pe lunga listă de abateri, exagerări și ieșiri din pasul de defilare din ce în ce mai comandat al Uniunii Europene și parteneriatele politico-strategice ar fi mers mai departe.

De data aceasta, Viktor Orban a formulat o aberație într-un timing total greșit. Referindu-se la pericolul valurilor de imigranți, Viktor Orban a afirmat că Ungaria și ungurii nu vor să se amestece cu alte rase. Chiar dacă a făcut afirmația într-o stațiune liniștită din țara noastră, la o întîlnire ceva mai lejeră, ca într-un soi de discuție de vacanță, afirmațiile lui Orban au fost luate în serios și au produs o bombă politică de mare ”tonaj”. Declarația de la Tușnad a venit după altele în care Victor Orban a luat mai mult partea lui Vladimir Putin și a Rusiei decît a USA,UE și NATO.

La Tușnad, Orban a dat pe față presiunea politică americană exercitată asupra unor țări:

” Îmi amintesc aventura ministrului nostru de externe, Péter Szijjártó, din jurul anului 2014, în timpul administrației americane anterioare, când un oficial guvernamental american în vizită i-a pus în față o foaie de hârtie și i-a spus că ar trebui modificată constituția ungară „doar” în aceste puncte ca prietenia să fie restabilită”. (Viktor Orban,discurs Tușnad, 2022)

”Când președintele Trump a vizitat prima dată Polonia, a vorbit doar despre „gazul liber” (din țările libere n.n.). Cu alte cuvinte, pentru a cumpăra benzină gratis. Abia acum, în 2022, politica de sancțiuni a completat această strategie americană. Iată unde ne aflăm acum și nu m-ar surprinde dacă uraniul, energia nucleară, va fi inclusă în curând în această categorie”.(ibidem)

Încins de admirația publicului format din suporteri și amatori, eminamente maghiar, Viktor Orban și-a dat drumul la gură și la adresa Uniunii Europene.

”Voi încheia cu un cuvânt despre valorile europene. Iată, de exemplu, cea mai recentă propunere a Comisiei Uniunii Europene, care spune că toată lumea ar trebui să fie obligată să își reducă consumul de gaz cu 15%. Nu văd cum se poate forța, deși există un know-how german – din trecut, vreau să spun.


Și, în plus, dacă nu funcționează și cineva nu are suficient gaz, acesta va fi luat de la cei care îl au. Așadar, ceea ce face Comisia Europeană nu este să le ceară germanilor să nu închidă ultimele două sau trei centrale nucleare care mai funcționează, pentru că acestea produc energie ieftină, ci să le lase să le închidă, iar dacă rămân fără energie, vor lua gazul de la noi, care îl avem, pentru că îl avem înmagazinat.


Acest lucru se numește Einstand în limba maghiară, după cum am aflat de la băieții de pe strada Paul (confiscare, furt n.n.). Ne putem pregăti pentru asta!”(ibidem)

Victor Orban n-a iertat nici Uniunea Europeană:

”Migrația a divizat Europa. Aș putea spune că Occidentul a fost divizat. O jumătate este o lume în care popoarele europene și cele non-europene trăiesc împreună. Aceste țări nu mai sunt națiuni. Aceste țări nu sunt altceva decât niște conglomerate de popoare”.(ibidem)


”Occidentul este aici și (în Vest n.n.) a rămas doar post-Occidentul. Și se duce o bătălie între cele două jumătăți ale Europei. Deși am făcut o ofertă de toleranță post-Vestului, că ar trebui să ne lăsăm în pace, că fiecare dintre noi ar trebui să decidă singur cu cine vrea să trăiască, ei au refuzat, și încă luptă împotriva Europei Centrale cu scopul de a ne face ca ei” (ibidem).

După ce a denunțat implicările americane, inclusiv în substratul crizei energetice, și a ridiculizat mimetismul european, Viktor Orban a schimbat placa și a trecut la războiul din Ucraina:

”Cum ne vom gândi la acest război în viitor? Vom susține că acesta nu este războiul nostru. Ungaria este membră a NATO și punctul nostru de plecare este că NATO este mult mai puternică decât Rusia, așa că Rusia nu va ataca niciodată NATO. Fraza că nu se vor opri la Ucraina este o frază de propagandă ucraineană slabă, dar de înțeles, îi înțeleg, pentru că scopul lor este să ne implice, să implice cât mai multe țări de partea lor în acest război, dar afirmația este lipsită de orice bază realistă.


În același timp, întrucât suntem membri NATO și dorim să nu ne implicăm în acest război, ne aflăm într-o situație delicată, deoarece NATO și Uniunea Europeană au decis că, deși nu vor deveni combatanți, vor furniza arme și vor impune sancțiuni economice grele, și, fie că ne place sau nu, acest lucru înseamnă că sunt părți de facto – nu de jure, ci de facto – în acest conflict”. ( fragment din același discurs)

Trebuie neapărat să citiți acest fragment de discurs de la Tușnad pentru că el conține perspectiva lui Orban asupra războiului din Ucraina.

”Rușii au formulat o cerere de securitate foarte clară, chiar au scris-o într-un mod rar întâlnit în diplomație, și au trimis-o americanilor și NATO. Unde au scris că cer ca Ucraina să nu fie niciodată membră a NATO, Ucraina spune acest lucru, iar NATO însuși asigură Rusia de acest lucru și ne angajăm să nu plasăm niciodată arme pe teritoriul Ucrainei care ar putea ajunge pe teritoriul rusesc.


Occidentul a respins această ofertă și a refuzat să o negocieze, spunând că NATO are o „politică a ușilor deschise”, adică ușa este deschisă, oricine poate să se înscrie și noi vom decide dacă vrem să îl primim sau nu. Iar consecința acestui refuz a fost că astăzi rușii încearcă să impună prin forța armelor cerințele de securitate pe care anterior au încercat să le obțină prin negocieri.


Trebuie să spun că, dacă am fi fost puțin mai norocoși și dacă președintele Statelor Unite ale Americii ar fi fost Donald Trump în acest moment crucial și dacă am fi reușit să o convingem pe Angela Merkel să nu plece mai devreme, dacă Donald Trump ar fi fost președintele SUA și Angela Merkel cancelarul german, acest război nu ar fi izbucnit niciodată. Dar nu am fost norocoși, așa că acum ne aflăm în acest război”.

Referirea la valurile de imigranți și la amestecul de rase a devenit scînteia care a declanșat detonatorul. Nu gazele de șist, nu dezvăluirea presiunilor americane, cît contestarea politiciii americane și a țărilor UE în cazul războiului din Ucraina și programul de ”LGBT -happy hour” (explicare, educare, impunere) aplicat țărilor europene.


Și fără să-și dea seama de amploarea suflului, Kelemen Hnor, prezent la discurs, sorbind cuvintele și aplaudînd analiza, a încercat să o scalde. Adică să minimalizeze afrontul lui Orban, să iasă și cu cloșca mare și cu puii grași, să fie și filo-american,și pro-european. Și a produs cea mai ilogică și căcăcioasă scuză politică posibilă.

” „Amestecul de rase este o chestiune privată, o chestiune privată a fiecăruia în lumea occidentală și, în general, aproape peste tot, nu este o chestiune politică, de partid, de organizație socială sau de administrație de stat. Dacă îmi permiteți să mă exprim astfel, este o chestiune de inimă” (Kelemen Hunor)

În fața unei asemenea afirmații, pînă și Hitler ar fi exclamat:


– Ce vorbești, măi, băiete?


Kelemen Honor s-a înșelat și a crezut că vorbește doar după Paul Stănescu și că pe urmă apele se liniștesc și lumea politică tace. Dar propoziția „Noi (ungurii – n.red.) nu suntem o rasă mixtă… și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a ajuns și peste Ocean de unde a venit, în sfîrșit, reacția:

„O retorică de această natură este de neiertat”. „Afirmaţiile pe care le-am auzit de la premierul Viktor Orban nu reflectă valorile comune care leagă Statele Unite de Ungaria, care constituie bazele relaţiei dintre cele două popoare ale noastre”, a spus Ned Price de la departamentul de Stat al SUA.

Putea Klaus Iohannis să mai doarmă la Sibiu? Cît ai zice pește a ieșit la rampă și a spus:

”Este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea și miniștrii UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă nu au înțeles despre ce se vorbește și au aplaudat generic personajul”.

Observați un lucru. Și Klaus Iohannis o scaldă. Să explice de ce au aplaudat sau să se delimiteze! Stiți ce înseamnă asta? Încearcă să-i lase o portiță lui Kelemen Hunor și UDMR-ului. Asta dacă nu se înfurie americanii și nu îi zic lui Klaus Iohannis, ce-i aia asociație în Parlament? Ori sunt partid politic ori rămîn ong-iști?

Cum o descurcă Hunor și ce consecințe va avea acest scandal asupra fondurilor europene pentru Ungaria? Și cum iese Orban din încurcătură. Chiar a bulit-o, căci scandalul nu mai poate fi trecut la gafe, glume sau greșeli personale.

Post scriptum:


a buli vb. IV. tr. 1 (reg.) A lucra ceva inestetic, superficial. 2 (reg.) A lucra de mîntuială, în grabă. 3 (fam., glum.) A greși. La teză a bulit rezultatul problemei. ♦ (refl., tr.) A (se) strica. Nu a fost atent și și-a bulit mașina într-un gard. 4 (fam., glum.) A rata. ◊ Expr. A o buli = a se afla într-o (mare) încurcătură. 5 (vulg.) A avea relații sexuale cu cineva. • prez.ind. -esc. /<țig. buli „a avea relații sexuale”.Sursa: DEXI (2007)