Ideea profesorului Dorel Săndesc de a porni la Timișoara un maraton al vaccinării este una dintre cele mai tonice acțiuni petrecute în ultima vreme.
Ne domina un pesimism acru și un refuz de orice. Parcă ne scufundam și așteptam generalizarea îmbolnăvirilor. Ideea profesorului Dorel Săndesc e un mare semn de schimbare. Nu este primul lucru pro bono și de mare succes încercat de dînsul. Înainte de maratonul vaccinării a pus la cale campania de vaccinare de el și cîțiva colegi în Munții Orăștiei. Iar, înainte de asta, au fost echipele mobile pornite la consultarea compatrioților noștri prin localități izolate. Și au mai fost încă vreo cîteva acțiuni care îi fac cinste. Dar cea mai importantă este de departe această vaccinare stil maraton, lansată într-un moment de impas al campaniei oficiale.
Am înțeles situația dificilă a promisiunii prezidențiale din lunile trecute de îndată ce Klaus Iohannis a început să defileze pe la televiziuni și să invite populația la vaccinare. Îmi pare rău că trebuie să-l dezamăgesc, dar nu este și nu va fi un agent pozitiv în nici o campanie pentru simplul fapt că nu convinge. A înșelat populația cu un referendum, cu cîteva proiecte, unul de țară, unul pentru educație. În plus, președintele este rece, nu emană înțelegere și altruism, nici devotament și patriotism. Este ca un colonel care se străduie să impună credința ca pe un număr de flotări ordonat de unul cu suflet negru. Nu merge. Ba după ce-l asculți, îți vine să renunți și la cele în care mai crezi.
Profesorul Dorel Săndesc este un personaj empatic și cu o carismă aparte. A reușit mai întîi să-i convingă pe colegii săi, medici, asistente, studenți, și a lansat proiectul într-un oraș în care tembelii gureși și pesimiștii de profesie nu au prea mare audiență. Populația a răspuns cum nu se poate mai frumos, contrazicînd toate speculațiile și scenariile catastrofale. Într-un efort admirabil, medicii și personalul sanitar, studenții și populația Timișoarei au întors valul de neîncredere generat de bîlbele președintelui și ale guvernului (la care trebuie adăugată și echipa de comunicare!). Ca la o pozitivare comunitară altruistă, în replică, primăria orașului Deva a organizat și ea o campanie de vaccinare de tip „Drive Thru”. Și aceasta a fost un succes. Toate știrile negative și toate cîrtelile politicienilor au pălit pe lîngă optimismul declanșat de cele două inițiative. Sîmbătă seara, colonelul Gheorghiță a priceput că România ar putea valorifica valul de încredere provocat de timișoreni și a anunțat organizarea unor maratoane similare în București și Cluj, la Iași și în alte orașe în care există facultăți de medicină generală. Acest val de încredere ar putea contribui hotărîtor la atingerea unui procent care să ducă la imunizarea populației și la o diminuare a contaminărilor. Din păcate, el s-a născut destul de tîrziu. Dacă am fi început așa, cu încredere și cu înțelegrea situației, cu o altă atitudine față de cetățeni, cu o comunicare omenoasă și cu respect, nu cu ordine și cu bîlbe, cu laude și amenințări, poate că am fi fost în altă situație.
Exemplul de maraton altruist inițiat de profesorul Dorel Săndesc și de colegii săi de le Timișoara ar putea ajuta politicienii la re-gîndirea modului de comunicare cu populația României. Poate că pricep că nu mai merge cu ordine și cu sictir, cu dispreț și cu demagogie.
În cazul compatrioților noștri, există o coardă sensibilă pe care n-o pot atinge decît oamenii cu suflet larg, cu dragoste de țară, cu caracter și cu iubire de semeni.
Din păcate, unii dintre liderii noștri nu au acces la ea!
Foto opiniatimisoarei.ro
Preluat: https://www.cotidianul.ro/un-maraton-care-ne-relanseaza/