Există o instituție numită „Parlamentul României”. Deși această instituție funcționează în baza prevederilor Constituției României, este formată din parlamentari aleși de către cetățenii României în alegeri organizate de statul român, pentru a legifera în interesul țării și al locuitorilor ei, nu de puține ori ocupanții vremelnici ai demnității de parlamentar fac legi în detrimentul României.
Ultima ispravă în acest sens s-a produs la sfârșitul lunii iunie 2020 și a trecut aproape neobservată. Astfel, Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților a dezbătut un proiect de act normativ prin care urmează să se reglementeze activitatea firmelor de ridesharing (ex. Uber, Bolt, Clever sau Yango). Unul din obiectivele urmărite prin acest act normativ este reglementarea corectă a unui segment economic care evoluează foarte rapid în ultimii ani și care a ridicat problema instituirii unui mediu concurențial în care toți agenții economici să opereze în baza acelorași norme, inclusiv în ce privește impozitarea.
În acest sens, una din organizațiile patronale din România care operează în sectorul Transporturilor, respectiv Federația Operatorilor Români de Transport (F.O.R.T.) a propus un amendament prin care companiile străine de ridesharing care vor să opereze în țara noastră să își deschidă în acest sens o filială în România și nu doar o sucursală, așa cum prevedea proiectul inițial.
Pentru a înțelege care este diferența între filială și sucursală și cât de mult contează un singur cuvânt, facem precizarea că filiala se înregistrează la Registrul Comerțului cu patrimoniul propriu și este supusă legii statului român, inclusiv în ce privește plata taxelor și impozitelor, ceea ce nu este valabil pentru o sucursală. Așadar, filiala din România a unei companii străine va plăti taxe și impozite în România. O sucursală nu are această obligație, ea având alt statut.
Cu bună știință sau din eroare, textul legii trecut prin Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților a păstrat termenul sucursală, care avantajează companiile străine și le acordă un avantaj competitiv în fața companiilor de profil românești. Din comisia menționată fac parte 23 de deputați cetățeni români de la diverse partide pe care nici nu merită să le enumerăm. Fie acești deputați au legiferat cu bună știință în defavoarea României, fie sunt atât de incompetenți încât nu au înțeles care sunt implicațiile prevederilor pe care le-au votat. Oricare ar fi situația, acești oameni nu merită să se mai regăsească în următorul Parlament, iar partidele care îi susțin trebuie să răspundă în fața cetățenilor României.
Credeți că în Germania sau Franța legislativele acestor țări ar fi lăsat o astfel de portiță, prin care profiturile realizate pe piața locală să poată fi ușor externalizate, iar bugetele naționale să nu vadă un sfanț dintr-o activitate lucrativă desfășurată pe teritoriul național? Noi credem că nu.
Alianța pentru Unirea Românilor va sprijini capitalul autohton și, în măsura în care românii îi vor acorda încrederea de a face parte din viitorul Parlament, va legifera în așa fel încât să se asigure un mediu concurențial corect între companii, indiferent dacă sunt companii cu capital românesc sau străin. Profiturile realizate în România trebuie să fie impozitate aici, nu externalizate și utilizate pentru a cumpăra politicieni care își oferă serviciile pe centura politicii.