Întîlnirea mea cu Egiptul s-a produs în imaginație, cu mult înainte de a călca pe pămîntul acestei țări. Nu piramidele și faraonii au fost cîrligul, ci Cvartetul din Alexandria, al lui Lawrence Durrell, în mătăsoasa și poetica traducere a Catincăi Ralea. Cînd am ajuns în Egipt, m-am trezit captivat de metafizica deșertului, de agitația din Cairo, de umbra terorizată de căldură și de lumina difuză a serii din cartierele mărginașe, de noaptea cu vasele lunecînd cu ghirlande de lumini pe apele fluviului, de ochii mari și negri ai femeilor, de Nilul argintiu sub lumina lunii, ca o Cale Lactee de apă, ca o enormă coloană lichidă a Africii. Și Piramidele, și mumiile de la Muzeul Național al Civilizației Egiptene, toate s-au adăugat acelui univers magic din romanul lui Lawrence Durrell. Egiptul este ca o fereastră care se deschide pînă la marginea lumii, pînă în adîncurile vieții omenești, pînă în inima Africii și prin ea vezi cum trec armate, faraoni, regi, președinți și se derulează războaie celebre. Egiptul sugerează doar eternitatea mîngîiată de rugina timpului.
Puteam oare să ratez o prezentare de carte a unei eminențe cenușii a serviciilor secrete și a diplomației egiptene? Ahmed Abu al-Gheit a fost ambasador al Egiptului în mai multe capitale importante și reprezentant permanent al Egiptului la Națiunile Unite. Pe vremea președintelui Hosni Mubarak, a fost timp de 7 ani ministru de Externe al Egiptului. Om de servicii secrete și de diplomație la cel mai înalt nivel, din 2016, Ahmed Abu al-Gheit deține funcția de secretar general al Ligii Statelor Arabe.
La fascinația mea pentru lumea egipteană, aș mai adăuga și considerația pentru prodigioasa activitate de traducere și publicare de carte arabă, desfășurată de ani buni la Editura PROEMA din Baia Mare.
Prezentarea de carte a unui asemenea personaj chiar merită toată atenția. De obicei, evenimentele cu diplomați se petrec în cercuri închise. Ambasadorii și funcționarii diplomatici se mișcă într-o lume a lor, cu un limbaj după un cod al lor și cu un limbaj codat. De obicei, asemenea evenimente sunt paralele cu viața culturală. Cel puțin în România. A rămas ceva din morga și bănuiala de pe vremea Securității și oamenii se sfiesc de aceste întîlniri. Lansarea unei cărți românești, bună sau rea, trece cu greu de înghesuiala unui tîrg de carte. Pe televiziuni și în ziare, lansările de carte sunt ca și inexistente, iar interesul pentru spațiul politic arab este destul de modest. Ca să nu mai vorbesc despre cultura și civilizația arabă. La București, nu se discută decît despre Bruxelles, Europa, Statele Unite și Israel. Cel mai adesea, nici despre cultura acestora. De exemplu, este chiar dificil să găsești o carte care să prezinte perspectiva arabă asupra conflictelor arabo-israeliene. De ani buni, la București, nu se aud și nu se văd decît israelienii. Luni seara, la Clubul Diplomatic, Editura Proema a prezentat două cărți aparținînd eminenței în servicii secrete și marelui diplomat egiptean Ahmed Abu Al-Gheit. Este vorba despre „Martor la război și la pace” și de „Mărturiile mele”. Am izbutit să parcurg o mare parte din „Martor la război și la pace”. Este un jurnal personal comentat peste ani cu dezvăluiri, detalii și date din conflictul egipteano-israelian. Paginile curg una după alta, în cel mai captivant stil. Parcă s-ar derula dezvăluiri de roman polițist sau secvențe din filme de spionaj, totul relatat cu o sensibilitate de prozator și cu un patriotism de om gata să se sacrifice pentru țara sa.
Nu știu cîți compatrioți pot sesiza amestecul de poezie a Deșertului îmbrățișat de apele Nilului în vreme ce deasupra amenință conflictul arabo-israelian. Numai cine a zăbovit în Egipt poate simți diferența între o rază de soare căzută pe un geam sau pe sticla unui ceas și aceeași lumină reflectată de ochiul lunetei fixată pe o pușcă de mare precizie, țintită de undeva de pe înălțimile Golanului!
Ahmed Abu Al-Gheit este un martor prețios și sensibil care a luptat și a scris de cealaltă parte a baricadei și care, după atîtea decenii, a devenit și unul dintre marii negociatori ai lumii arabe.
Preluat: https://www.cotidianul.ro/o-eminenta-egipteana-la-bucuresti/