Potopul de știri și acuzații privitoare la dosarul penal deschis sculptorului Ioan Bolborea s-a revărsat pe toate site-urile ziarelor și televiziunilor. Culturnicii, procurorii și polițaii au aflat că s-a rupt coada la mama lupoaică și coada nu era bună. Scandal național, nu glumă. Parcă s-a rupt un sfert din certificatul de naștere al dacilor! O percheziție a „organelor de anchetă” la atelierul artistului care a turnat lupoaica a fost invocată ca argument al presupusei sale vinovății.
Ca la toate dosarele de mare vîlvă, jurnaliștii de presă nouă (de calculator ,căci, pe teren nu-i vezi nici cu microscopul!?) au luat de bune informațiile livrate, de obicei, „pe surse” de la Poliție și de la Parchet. Nimeni nu s-a aplecat mai atent asupra cazului spre a cerceta atent amănuntele cazului „atît de scandalos”, necum să mai facă o vizită la atelierul sculptorului, mai ales că acesta locuiește pe undeva pe la periferia Bucureștilor. Acuzațiile Serviciului de investigații criminale a Ministerului Afacerilor Interne (Direcția Generală a Municipiului București) prin ordonanța nr. 1 din 03. 02 2021 ai dispus „efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru „săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată”. Care să fie înșelăciunea? Sculptorul Ioan Bolborea ar fi încheiat mai multe contracte cu AMPT (în preznt DGAPMFP-direcție a primăriei pentru peisaj și monumente de for public) prin care, încă de la început, ar fi „urmărit folosirea unor materiale de calitate inferioară, respectiv «alamă galbenă», reușind, astfel, să inducă în eroare Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic prin folosirea materialelor ”inferioare calitativ”.
Pentru procurori și polițai, lucrările de artă se măsoară la kilogram și la rezistența loviturilor de baros. Expertiza ochiometrică a polițiștilor de la Capitală, cei care au stabilit că „metalul de culoare galbenă este inferior calitativ”, rămîne demnă de marile laboratoare specializate în rezistența metalelor la trecerea timpului, inclusiv la eternitate.
Ca imaginea suspectului Ion Bolborea (pentru unii „Banditul Bolborea”) să fie terfelită definitiv, polițaii și procurorul au întocmit lista tuturor lucrărilor de artă confecționate din „material de culoare galbenă” inferior calitativ, în care „autorul/artist” a cauzat un prejudicu de 17.958.720 lei. Calculat la contract și la kilogram, nu la operă de artă. Adică, la creație și drepturi de autor! Îndeobște, în evaluarea unor asemnea lucrări, creația și drepturile de auor contează 60% din costuri, pentru material rămînînd doar 40%. Folosind aliaje după rețeta proprie,„autorul/artistul” ar fi comis o înșelătorie. Coada lupoaicei s-a rupt pentru că era din alamă și alama este galbenă. Șim este mai ieftină. De îndată ce am aflat povestea cu alama care este inferioar calitativ, am sunat la o firmă de materiale neferoase și am întrebat de diferența de preț. Nesemnificativă, mi s-a răspuns! Uneori, bate bronzul cu 25 de bani, alteori, bate alama! Amîndouă sunt aliaje de cupru. Aruncat și o privire în cartea dr. ing. Mihai Ioan Dan Mihăilescu, Aproape totul despre clopote. În țara noastră, între 1880 și 1939, clopotele se turnau din alamă și n-au crăpat și nici meșterii n-au fost arestați. Și clopotele sună mai departe ca o voce a Celui de Sus.
Este de presupus că polițaii și procurorul de caz nu au făcut o tură pe la monumentele în cauză spre a le vedea și pipăi sau zgîria cu baioneta, cu pixul sau cu o daltă, pentru a preleva probe cu care să meargă la un laborator. Și, de la care să obțină verdictul de „calitate inferioară”. Le-au luat pe toate de bune, din ce a scris în plîngerea din 208 organul Primăriei Capitalei, acest AMPT, devenit, între timp, DGAPMFP.
Nebunia cu Bolborea este mai veche. Nu începe de la această percheziție mediatizată cu sîrg. Primăria Capitalei are un bogat și dificil dosar juridic cu sculptorul Ioan Bolborea. Prima filă a fost scrisă în 2007, cînd Bolborea a cîștigat un concurs pentru conceperea și realizarea unui Monument al Unirii. În 2018, cu ocazia Cenenarului, Bucureștii ar fi trebuit să aibă un impunător monument al Unirii în Piața Alba Iulia. Bolborea a conceput monumentul, a făcut și o machetă și, pe parcusul lucrărilor, a realizat că Piața Alba Iulia impune un monument mai înalt, pe verticală. A îmbunătățit macheta și a cerut o revalidare a acesteia. În 2017, o Comisie de for public a Ministerului Culturii și Comisia de Cultură a Primăriei Capitalei au aprobat noua variantă a Monumentului Unirii. În mod normal, Bucureștii ar fi avut un Monument al Unirii, dacă nu ar fi intervenit țâfnele și ambițiile Gabrielei Firea. Ea a decis că monumentul nu se face, iar banii se împart ca sprijin pentru tinerii căsătoriți. Schimbare spectaculoasă de optică, așa cum s-a produs și în cazul autostrăzilor, a podurilor sau, mai nou, a renunțării la linia de metrou pînă la Aeroportul Otopeni. Ori Drulă a zis că este mai folositor să-i ajutăm cu bani pe tinerii căsătoriți decît să facem un Monument al Unirii. Au început și procesele.Primăria, prin instituția aferentă, a pierdut definitiv două procese cu Ioan Bolborea și, la al treilea, aflat acum pe rolul Curții de Apel București, a pierdut la la fond, urmînd să se mai judece recursul introdus de Primăria Capitalei prin DGAPMFP. Mai este puțin pînă la sentința definitivă și în cel de-al treilea proces deschis sculptorului Ioan Bolborea și în urma căruia Capitala (prin instituția folosită de Gabriela Firea la miluirea presei române în campania electorală) va trebui să purceadă la „executarea obligației prevăzute de art 10.1 din contractul subsecvent nr 6 din31 07 2017”. Adică, să recepționeze serviciile prestate de reclamant. Adică, să plătească 6 milioane lei lui Ioaan Bolborea, reprezentînd doar prima fază a lucrărilor efectuate pentru realizarea Monumentului Unirii, la care s-ar adăuga și penalizările aferente. Din prevederile contractului AMPT-Ioan Bolborea ar rezulta că ar putea fi vorba de alte 9 miloane de lei. Cine să plătească? Fiind vorba de un abuz în serviciu, paguba ar trebui suportată de directorul ANMPT (DGAPMFP) de la ora respectivă (Oana Zaharia) și de primarul de atunci, Gabriela Firea, în solidar cu Primăria Capitalei. Agitata și vocala primăriță de atunci, în ofensiva sa deșănțată de a-și face imagine cu orice preț, a decis stopare plății către Ioan Bolborea și folosirea sumei alocate pentru Monumentul Unirii la acordarea a cîte 1.000 de lei către tinerii căsătoriți din Capitală. În momentul suspendării plății, prima rată din contractul cu Bolborea fusese deja aprobată de Consiliu General al Capitalei.
Aflată într-o criză cumplită de bani și cu cheltuielile vraiște, ANMP a depus o plîngere penală în 2018, iar, acum, pentru că se apropie vertiginos finalul celui de-al treilea proces cu Ioan Bolborea și plata ratelor împreună cu penalizările, au început presiunile și manevrele.
Monumentul Unirii, cel care trebuia finalizat în 2018, aflat în parte în curtea și atelierul sculptorului Ioan Bolborea, este pe cale să se prăbușească peste madam Pandele și peste cîțiva funcționari din subordinea Primăriei Capitalei. Așa că, peste noapte, s-a presat la deschiderea dosarului penal de înșelătorie pentru folosirea „metalului de culoare galbenă, inferior calitativ”.
Dosarul penal ține în loc judecata civilă. Penalul bate civilul, zic avocații și procurorii. Poate să dureze ani și ani. Primăria Capitalei scapă de presiunea plăților pentru o bună perioadă de timp, Monumentul Unirii (atîta cît a fost realizat) se deteriorează în grădina sculptorului, Ioan Bolborea a fost făcut praf și pulbere, iar procurorii și poliția pot zice că au muncit din greu la apărarea patrimoniului artistic al României.
Fals! Pun stavilă judecării unui abuz și îngroapă un proiect artistic. Unii cu ifose strîmbă din nas, deranjați, probabil, de mulțimea lucrărilor contractate și făcute de Bolborea. Ei sunt maeștri la măgarul cu zvastică, la cururi vopsite, și disprețuiesc tot ce ține de istoria României. Ioan Bolborea a turnat o statuie a lui Constantin Brâncoveanu pe care Primăria Capitalei a cupărat-o și o ține închisă într-un depozit. Bolborea a lucrat un proiect de statuie dedicată Reginei Maria, statuia fraților Lapedatu, ridicată la Brașov. Monumentul generalilor de la 1848 din Arad, Monumentul Eugen Ionescu din Slatina, Căruța cu Paiațe, din fața Teatrului Național I.L. Caragiale și monumentul lui A I Cuza din parcul IOR.
Se poate spune că Ioan Bolborea este refractar la experimente progresiste și la aiureli de formă și de expresie, rămînînd dedicat temelor românești și figurilor marcante din istoria României. Probabil că o asemenea orientare și contractele aferente i-au adus și pizma celor care nu încap de dînsul.
În interviul publicat inițial de Curentul, în 1930, și reluat vineri, în Cotidianul, cu ocazia celor 145 de ani de la naștere, Constantin Brîncuși, întrebat dacă se mai întoarce în țară, îi spunea ziaristei de odinioară:
-”Nu pot să mă întorc. Cine îmi dă mie să mănânc aici? Eu nu pot să mă bat, să dau pe alții la o parte, pentru ca să obțin o lucrare”.
Este de presupus că presiunea și toată fierea vărsată pe Ioan Bolborea are la bază și asemenea rădăcini și izvoare.
Pentru că este greu de crezut și pentru că lucrăturile sunt complicate și pentru că îngroparea scandalului Primărie-Bolborea este la mîna mahărilor din Parchet, Poliție și Primăria Capitalei, încerc să atașez punctului meu de vedere și cîteva documente care probează că Monumentul Unirii nu s-a făcut din cauza țîfnei unor închipuiți și beți de putere și din cauza lucrăturii celor care se cred mai deștepți și blocheză totul, convinși fiind că lumea trebuie să înceapă cu ei.
O privire mai atentă arată că tot scandalul este menit a acoperi un abuz și a stopa ridicarea Monumentului Marea Unire în capitala României.
Ion Bolborea este înștiințat că a cîștigat concursul cu Monumentul Unirii și a fost premiat.
Urmează Decizia comisiei de for pentru aprobarea noii soluții pentru monumentul de For public „Marea Unire”:
Sentința de la fondul celui de-al treilea proces (Dosar 15684/3/2018), toate, pînă aici, cîștigate de Ioan Bolborea. Sentința din data de 26. 10. 2020 (contestată cu recura) obliga Primăria să respecte obligațiile contractuale:
Speriați de consecințele financiare generate de un proces pierdut, se intensifică presiunile de activare a plîngerii penale din 2018, însoțită de tărăboiul mediatic:
Cum arată diferența între compoziția clopotelor din alamă si din cupru stabilită de un mare expert român în domneiul clopotelor, dr. ing. Mihai Ion Dan Mihăescu.
Preluat: https://www.cotidianul.ro/in-apararea-lui-bolborea/