Guvernare de criză la mintea lui Vasile Cațavencu

Războiul din Ucraina pustiește suflete și încinge creiere. Cei mai săraci cu duhul o iau la fugă sau își trădează „potențialul” creativ.

Unul dintre cele mai lunecoase personaje ale acestor vremuri împuțite este acest sforar politic Vasile Dîncu, doctor în trîntit sondaje și vînzări dubioase de firme bidon, în afaceri fotbalistice și combinații cu iz de SRI. Cu ideile sale înotînd prin vaselină, Vasile Dîncu a fentat universități și partide, servicii secrete și guverne și a izbutit să aterizeze ca mare conducător de MApN. Este primul părerist prețios instalat ca ministru al Apărării în cea mai grea și importantă perioadă pentru armata română. Cum de mălăețul și lunecosul confrate politic Marcel Ciolacu l-a plasat la Apărare rămîne un mister care ține de mizerabilele culise ale politicii românești.

Acest să-i zicem prețios filosof guguman confundă fotbalul cu armata și la cel mult o săptămînă își dă cu stîngul în dreptul, convins fiind că trage un șut important în poarta de oportunități a istoriei și că găselnițele sale stupide îl ajută să treacă de porțile eternității.

Mai zilele trecute, pe agenda publică s-a strecurat și proiectul de lege privind situația de criză, după toate aparențele un produs al îmbrobonatei minți de militar fricos a ministrului Apărării. Definiția crizei pare a purta amprenta sa intelectuală:

“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”.

Ce or vrea Dîncu și gașca avidă de controlul asupra statului român? Nimic mai mult decît o preluarea controlului asupra României în timp de război, de la mișcări de trupe la achiziții și mobilizări de oameni.

” Situațiile de criză cu impact asupra securității și apărării naționale sunt gestionate de Ministerul Apărării Naționale în condițiile prevăzute de procedura de coordonare a răspunsului de criză aprobate prin hotărîre a Consiliului Suprem de Apărare a Tării”.

Simplu! Băieții ăștia se simt incomodați de democrație și vor să simplifice modul de exercitare a comenzii. Așa că au proiectat să scoată din joc guvernul și parlamentul și să reducă exercitarea puterii la decizii ale MApN și ale neconstituționalului organism numit CSAT. Care ce-i? O structură nereglementată complet, concepută pentru a spori puterea de pe vremea lui Ion Iliescu și exploatată cu tupeu de Traian Băsescu și de Klaus Iohannis.

Primitivii noștri de la putere agreează un soi de Comitet Central Național la dispoziția președintelui, care să-i permită acestuia să cheme la ordin premierul și miniștrii pentru a impune decizii de tipul celor cretine din perioada pandemiei.

Cînd lucrurile au fost reperate de ziare și televiziuni și percepute de populație în absurdul lor, Vasile Dîncu a început să o scalde.

„Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”

Sergentul major filosof Vasile Cațavencu de Cluj a dat-o la întors.

-Dragii mei, ne-am jucat de-a patria și de-a apărarea! Am glumit și vă rugăm să vă pitiți sub „umbrela noastră de securitate!”