Mai ieri-alaltăieri, președintele a fost la un seminar. Îi plac la nebunie decernările de premii, datul cu părerea, congresele și reuniunile unde nu-l ia nimeni la întrebări și unde nu trebuie să dea socoteală sau să adauge propoziții, altele decît cele învățate sau primite pe hîrtie de la consilieri. Face declarații ca la carte, zîmbește și gata.
Şi la ultima apariție, cu o limbă la patru ace, ca și limba engleză exersată cu nevasta, Klaus Iohannis a vorbit profetic și generos, hipermodern și ultra-prefăcut despre egalitate de șanse!
„Egalitatea dintre femei și bărbați este o condiție pentru o societate unită și orientată spre viitor, un pas important în construirea unei lumi fără discriminare. Mai mult, participarea și leadershipul depline, egale și semnificative ale femeilor în toate domeniile stau la baza valorilor societăților democratice”
Să nu vă imaginați că pe Klaus Iohannis îl preocupă egalitatea între oameni, între partide politice sau între cei care interpretează sau aplică o lege. Acolo el are întotdeauna dreptate, indiferent cum le mutilează ca să se potrivească. Iar adversarii săi, nu. Aceștia trebuie eliminați, distruși, ridiculizați sau condamnați.
Liru-liru perfect! Şi lucios, și mătăsos, și parfumat, și mîngîietor pentru doamne, fete, neveste și bunicuțe. Doar vorbea la un seminar, ce naiba! Și nu era să spună cite femei sunt în Guvernul României sau în Parlament! Mai avem și lipsuri, nu-i așa? De-aia ne luptăm să le îndreptăm în viitor ,,pentru o lume fără discriminare”.
Cît privește instigările sale repetate la ură, nu văd de ce ne-am pierde vremea. Ele sunt profunde, naturale și sincere. Se văd și în privirile sale care iau în coarne de fiecare dată cînd se referă la dușmanii politici. Cînd minte, cînd promite sau cînd se laudă, privirile sale se îndulcesc și curg, de parcă ar fi pe drumul spre casă. Ia citiți minunatul fragment din declarația difuzată vineri, la ora 13,00, cînd președintele nostru gonea nerăbdător spre Sbiu:
”România post-pandemică este țara în care, în sfârșit, se investește masiv în infrastructură, se dezvoltă rețeaua de spitale și se creează centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile.
România post-pandemică este țara cu școli sigure și dotate moderne, cu laboratoare funcționale. Vom investi în rețele de școli verzi, eficiente energetic, precum și în dezvoltarea sistemelor de educație timpurie și în învățământul dual.
Cu un sector privat puternic și bine dezvoltat, cu noi oportunități de afaceri. O țară care protejează mediul, care alocă fonduri semnificative pentru reîmpădurire și combaterea schimbărilor climatice”.
Klaus Iohannis vorbește despre vag pomenite proiecte din PNRR. Parcă am auzit despre ele în diverse discursuri liberale și pluseriste ca despre niște promisiuni. De la citirea lor în Parlament de către Florin Vasilică Cîțu pînă au fost citite la Cotroceni au și devenit realități impresionante. În mintea președintelui, coloana sa se deplasează deja pe autostrăzi. Oamenii se tratează în spitale și ”centre medicale integrate” în zonele rurale sau în cele urbane defavorizate.
Citiți cu atenție și apoi frecați-vă la ochi! Klaus Iohannis vorbește la prezent despre școli sigure, dotate cu laboratoare funcționale. Celebrul plan ”România educată” duduie și scoate fum. (Nimeni nu i-o fi spus că are loc o creștere a numărului de abandonuri și de analfabeți!). Administrația publică din țara sa este un ceas elevețian.
”România post-pandemică este țara cu administrație digitalizată, cu companii de stat reformate”.
În mintea lui, România a tocat banii, a făcut toate proiectele și se îndreaptă vertiginos spre anul 2500!
Pe urmă tot el o scaldă rușinos și zice:
”Sumele, deși foarte importante, sunt relevante doar dacă ele se materializează cu adevărat în proiecte de investiții și reforme. Fie că vorbim de sănătate, de educație, de infrastructura de transport, energie, agricultură sau de administrație publică, aceste fonduri pot produce schimbări fundamentale în viața românilor, îmbunătățiri reale ale nivelului de trai”.
Știți ce însemană ”pot produce”? Că ”poate iese ceva” sau că ”poate se alege praful”.
”Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un plan ambițios, pe care îl susțin, dar bucuria finalizării lui este doar o bucurie de etapă”, a zis președintele Iohannis în tele-declarația sa.
Știți ce-i aia ”o bucurie de etapă”?
Este doar o plăcere sadică de a citi niște brașoave la televizor!
Preluat: https://www.cotidianul.ro/egalitatea-si-realitatea-la-klaus-iohannis/