Citiți cu atenție și pronunțați cu grijă: akân, aliturgic, androcentrism, ancilor, ante-mortem, anti bullying, autodrum, athonit, acumbent, afixoid, ageuzie, ascardioză, backup, Balboa, Auchan etc. Sunt acestea cuvinte noi în limba romană? L-am întrebat pe un distins coleg dacă știe ce înseamnă. A zis că nu. Și i-am replicat imediat că nici eu. Acestea sunt cuvinte noi incluse în DOOM-ul limbii române (Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române, ediția a III-a revăzută și adăugită, coordonată de Ioana Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic Gold (?), 2021).
Voi folosi și eu prescurtarea autorilor și a editurii, deși, în mod firesc, ea ar fi trebuit să fie DOOMLR.
Ediția a III-a a DOOM pune la dispoziția cititorului interesat un material uriaș. Și reguli ortografice și forme morfologice obligatorii, plus cuvinte noi. Ne aflăm în fața unui adevărat munte de cuvinte. El conține cam 65.000 de cuvinte și expresii. Mă tem, însă că DOOM nu este util decît în privința formelor sau pronunțării unor cuvinte. Te îndoiești de plural, de genitiv sau de felul în care se scrie, dai fuga la DOOM. Pentru elevi și chiar pentru studenți, este de-a dreptul stufos, ca să nu zic greoi. Pare, mai degrabă, un instrument de lucru pentru cercetători. Pentru ziariști (cei mai mari stricători de limbă!) nu pare a fi folositor. Cei mai mulți nu au nivelul de înțelegere necesar unei utilizări curente. Iar „Nota asupra prezentei ediții” și „Studiul introductiv” sunt de-a dreptul inabordabile pentru ei. Să nu mai vorbim despre cititorul obișnuit sau despre cel preocupat de cunoașterea limbii române. Nu știu cîți studenți de la filologie și cîți profesori de liceu ar putea trece un examen riguros dat pe seama acestui DOOM. Probabil că autorii (autoarele) ar lua o notă bună, deși în unele cazuri s-ar contrazice. De exemplu, la litera Aa, noutate în DOOM este și cuvîntul „Auchan”, nume propriu, cu probleme de pronunțare. Dar tot cu probleme de pronunțare sunt și „Mega Image” sau „Carrefour” care nu mai apar la celelalte litere. Probabil că din rațiuni de pronunție a fost inclusă localitatea Baghead (Scoția) deși ea nu prea circulă în limba română, nici măcar la orele de geografie. La fel, apar nume proprii care nu-și au rostul. De exemplu, Balboa, dacă nu mă înșel doar nume de boxer într-un film. În rest, nu prea are legături cu limba noastră. De ce apare Aufklarung? Tot ca și cuvinte noi, au fost introduse ATI, ARN, ATM, ATV, CAS și o mulțime de cuvinte din medicină (asimptomatic, arteroscleroză, bronhoalveolar, betablocant, bronhopneumopatie, betacoronavirus etc.). Probabil că DOOM a fost gîndit și pentru a valida utilizarea acestor cuvinte în vorbirea curentă și pentru a-i ajuta pe medici să se facă înțeleși. În „Notă asupra prezentei ediției”, autorii (autoarele) precizează că au introdus 3.600 de cuvinte noi. Numărul este impresionat. Mihai Eminescu a folosit doar 3.500 de cuvinte pentru a scrie o operă monumentală și fundamentală pentru limba română.
Unele cuvinte nou introduse s-au impus prin evoluția tehnologiei. Limba română, una dintre cele mai elastice (primitoare) limbi dintre cele romanice și ne, asimilează cu ușurință și generozitate cuvinte din alte limbi de familii diferite. Dar ce se întîmplă acum cu invazia de cuvinte preluate din limba engleză și din tehnologia IT depășește orice închipuire. Sunt acestea cuvinte acceptate de limba română? Nu cumva suntem doar în fața unui val, a unei mode, a unui fenomen periculos pentru existența limbii noastre, pe cale de a deveni o păsărească anglo-”feisbucistă”?
Acest DOOM pare a-și fi propus să includă toate cuvintele apărute între timp și devenite mai mult sau mai puțin uzuale de la precedenta ediție. Cîte dintre ele vor dispărea și cîte vor rămîne? Multe cuvinte se nasc,trăiesc și mor ca și oamenii! Cert este că această ediție a DOOM include multe cuvinte din sfera medicinei și a tehnologiei și reglementează utilizarea lor. Fac ele parte din limba română sau sunt doar denumiri tehnice? S-a vărsat dicționarul de termeni tehnici în DOOM? Puteau fi plasate într-un dicționar de neologisme sau de termeni tehnici? Multe au fost incluse în DOOM cu o ambiție de abordare completă a noutăților lexicale din limba română, în detrimentul dimensiunii și al ușurinței de utilizare și chiar de înțelegere a criteriilor. Unele cuvinte noi sunt doar cuvinte cunoscute, formate prin utilizarea unor elemente de compunere. De exemplu, autobloca, autodenunț, autodeterminare, autodirija, autodistrugere, autocitare, autocitire, autocorecta, autoamfibie etc. Ele sunt noi doar prin comparație cu cele din care provin, dar respectă comportamentul acestora. Ele circulă de o bună bucată de vreme și vor circula în aceeași formă și neincluse în DOOM.
Îi invit pe cititori să ia observațiile mele cu rezerva de rigoare. Nu sunt lingvist și nici lexicolog. Trăiesc în spațiul limbii române și mă preocupă cultivarea ei. Mulțimea copleșitoare a importurilor, prescurtărilor și neologismelor tehnice mă sperie și nu înțeleg de ce Academia Română nu încearcă să pună ordine în domeniu. În multe locuri, oamenii vorbesc și scriu într-o limbă română împănată cu prea multe importuri și calcuri din limba engleză. Firmele și noțiunile sunt luate cu lopata din americanisme. Unora le este greu să vorbească în limba română. Terminologia este adesea superenglezită.
Îmbogățirea limbii române este o tendință firească. Limba romană este vie și trebuie să fie expresia zilelor noastre. Dar nu poate fi și expresia inculturii sau a maimuțărelilor lingvistice din vorbirea celor neșcoliți. Acceptarea greșelilor prin includerea lor în normă este o concesie făcută gramaticii și, implicit, o ofensă la adresa culturii române. Pericolul ca exprimarea stîlcită să fie recunoscută de reguli gramaticale și să fie considerată corectă poate duce la o continuă mutilare a limbii române.
Și atunci DOOM-ul va avea 300.000, un milion sau două de cuvinte!
Preluat: https://www.cotidianul.ro/doom-nostru-cel-de-toate-zilele/