Despre trădare și trădători, cu Dan Voiculescu – de Cornel Nistorescu

Dacă Antena 3 TV n-ar fi promovat insistent „contribuția” teoretică, spirituală și morală despre trădarea lui Iuda, cu siguranță că n-aș fi aflat despre acest text și despre fragmentele din cartea la care lucrează Dan Voiculescu.

Nu sunt un citator de opere semnate Dan Voiculescu. Sunt, însă, un jurnalist care a urmărit traseul politic al liliputanului său partid de pe urma căruia a tras foloase uriașe. Cu rezultate mereu sub 1%, Dan Voiculescu a participat la alianțe, coaliții și înțelegeri pentru că, de fapt, a pus la dispoziția amicilor grupul de presă în frunte cu Antena 3. „Vin și eu cu Antena 3” a devenit o sintagmă extrem de cunoscută pentru amatorii de apariții televizate, mai ales, pe partea stîngă. În același timp, Dan Voiculescu și umaniștii săi, unii inuman de mediocri, au fost cheia „soluției imorale”. Dan Voiculescu a trădat toate partidele importante. Și PSD-ul, și PNL-ul și PD-ul . Tot Dan Voiculescu, pitit sub anonimatul acestui partid, forțos numai din cauza Antenelor, i-a ajutat pe PD-iști să cîrpească o majoritate scandaloasă, baza dezastrelor din regimul Traian Băsescu. Operațiunea lucrată de Traian Băsescu și Dan Voiculescu a intrat în istoria politicii recente drept „soluția imorală”.

Ca să nu tulbur meditația religioasă și morală a liderului umanist reproduc un pasaj dintr-un articol de Luminița Pîrvu, publicat pe Hotnews în iunie 2013:

”Partidul Conservator a fost fondat de catre Dan Voiculescu în 1991, avand inițial numele Partidul Umanist Roman (PUR). De la înființare și până în prezent, conservatorii au avut trei președinți: Dan Voiculescu, Daniela Popa și Daniel Constantin – actualul președinte. Intrarea în politica „mare” s-a produs în anul 2000. Istoria PC este marcată de câteva trădări ale partenerilor de alianțe politice în momente-cheie. Ultima „răsucire” a conservatorilor s-a produs în această săptămână, când purtătorul de cuvânt al partidului a anunțat ruperea de facto de aliații liberali.

În toamna lui 2004, la alegerile parlamentare, PUR face din nou alianța cu PSD sub numele de Uniunea Naționala PSD+PUR. 

PUR a obținut 32 de mandate în Parlament. În contextul pierderii alegerilor prezidențiale de către Adrian Nastase și venirea lui Traian Băsescu în fruntea țării,  în decembrie 2004, PUR a încălcat protocolul cu PSD și a semnat o înțelegere de guvernare cu Alianța DA și UDMR. 

În urma negocierilor cu Traian Basescu și alianța DA, partidul lui  Dan Voiculescu a intrat la guvernare alături de PD-PNL și UDMR. Acesta a fost motivul pentru care, la acea vreme, președintele Traian Băsescu a folosit expresia „soluția imorală PUR”. 

În 2005, la Congresul extraordinar, se decide schimbarea numelui partidului din PUR în Partidul Conservator, nume care, în 14 septembrie 2005, este înregistrat oficial.

PC rămâne la guvernare timp de doi ani, perioadă în care relațiile sunt tensionate cu PD-ul lui Traian Băsescu, iar partidul lui Dan Voiculescu votează alături de PSD în Parlament. Un exemplu în acest sens este, în octombrie 2006, când partidul lui Dan Voiculescu (aflat la guvernare alături de PD și UDMR) depune o moțiune simpla pentru demiterea vicepremierului Marko Bela. 

În 2006, CNSAS dă verdictul de colaborator al Securitatii pentru Dan Voiculescu, iar, la sfârșitul anului, în decembrie, PC iese de la guvernare. Este momentul declanșării războiului Voiculescu-Băsescu” (Partidul Conservator, o nouă tradare? Istoria „soluției imorale”, Hotnews, iunie 2013)

Ce scîrbos și ce imoral sună acum analiza profesorului Dan Voiculescu despre trădare. Nici usturoi n-a mîncat, nici gura nu-i miroase. Dimpotrivă! După ce a trădat tot ce se putea trăda în politică, umanistul Iuda, trădător și de politicieni și de rude, cu o seninătate greu de înțeles, vine și scrie negru pe alb: ”Trădarea este considerată a fi una dintre cele mai mari greșeli pe care le poate comite un om”.

Iată considerațiile grețoase, greu de suportat, semnate de profesorul moralist Dan Voiculescu! Și promovate cu aceeași dezinvoltură de discipolii săi de la Antena 3:

”În contextul perspectivei umaniste asupra religiei, prezentate în textul de ieri, raportându-mă la semnificația zilei de azi – „miercurea mare”, în care tradiția creștină consemnează „vinderea lui Iisus” de către Iuda Iscarioteanul – fac o scurtă mențiune personală referitoare la trădare.

Atât în scrierile religioase, cât și în literatură cultă sau cea populară (mituri, basme), inclusiv, în reperele etice deprinse în „cei 7 ani de acasă”, trădarea este considerată a fi una dintre cele mai mari greșeli pe care le poate comite un om.

Asumând această realitate, în cartea la care lucrez în prezent am acordat câteva rânduri și acestui subiect. Le reproduc aici, „în avanpremieră”:

“Trădarea este, după părerea mea, cea mai respingătoare greșeală pe care o poate face o persoană pentru că implică încălcarea unui angajament bazat pe încredere, respect, bună credință. Iar încrederea presupune un grad ridicat de apropiere. Unui străin îi poți face rău, dar n-ai cum să-l trădezi pentru că între tine și el nu există un acord anterior, o solidaritate prealabilă. În schimb, trădările apar între frați, între prieteni, între colaboratori apropiați, pe scurt, între persoane care și-au asumat obligația de a se respecta și de a se sprijini reciproc. Din acest motiv, trădarea a fost considerată, dintotdeauna și pe bună dreptate, cel mai greu dintre păcate.”

Încă două scurte mențiuni:

De-a lungul vieții mele, s-a întâmplat de mai multe ori ca încrederea investită în diverse persoane să îmi fie răsplatită cu ostilitate, minciună, calomnii. Dincolo de fireștile nemulțumiri punctuale, am ieșit întărit din toate acele experiențe, fără să îmi pierd perspectiva optimistă și umanistă asupra „binelui” care se poate descoperi în orice ființă umană.

Așa cum se reflectă inclusiv în sfârșitul întunecat al lui Iuda, trădătorul devine, mai devreme sau mai târziu, principala victimă a propriei trădări. Urmele „sărutului otrăvit” nu se șterg ușor. Cred, însă, că asumarea obiectivă a greșelilor comise și încercarea onestă de a le îndrepta oferă inclusiv trădătorilor șansa de a se salva. De a ieși la lumină. (Dan Voiculescu blog, miercuri, 28 aprilie 2021)

Că Dan Voiculescu face și această descoperire „epocală” nu-i de mirare:

”Trădătorul devine, mai devreme sau mai târziu, principala victimă a propriei trădări”.

Excepțională revelația trădătorului de profesie! Cinismul și inconștiența se transformă, în mintea unora, din ticăloșie în capodoperă!