Marea pomană pentru presă, oferită de guvernul Ludovic Orban, n-a provocat decît lingeri pe bot și cîteva cîrteli discrete. Că nu sunt bune criteriile, că nu sunt obiective, că televiziunile iau prea mult. Adevărul este că orice împărțeală românească, făcută și cu cîntarul de farmacie, tot nemulțumiri și înjurături stîrnește. În multe împrejurări în care politicienii au cheltuit aiurea bani de la buget, ziariștii s-au grăbit să calculeze ce s-ar fi putut face cu ei dacă ar fi fost folosiți și cu un strop de minte. Cei mai bățoși ziariști socoteau cîte pensii, cîte paturi de spital, cîte aparate RMN, cîte computere tomograf, cîte grădinițe sau cîte autobuze pentru transportat elevii ar putut fi cumpărate. De data asta, deși este vorba de 40 de milioane de euro, n-au zis nimic. O dată în viață pentru viitorul presie au fost de acord să vîre 200 de milioane de lei sub preșul libertății de exprimare! Au cîrtit numai cîteva site-uri mărunte, pentru care o mie de lei în plus sau în minus nu însemna mare lucru. Inexistentele organizații de presă n-au zis, nici ele, nimic. Nici nu știu dacă nu cumva or fi fost consultate măcar la criteriile de împărțire a banilor!
Tăcerea mediilor și mahărilor din presă trădează calitatea presei din România. Și sărăcia ei. Și disprețul politicienilor. Pe seama unei campanii în care au improvizat ca niște oameni beți, au pus la cale această campanie de comunicare de 40 de miloane de euro. Ca să ce? Să se spele oamenii pe mîini? Să fie fideli și prompți în transmiterea bîlbelor lui Klaus Iohannis sau ale lui Ludovic Orban? Sau să nu mai difuzeze știri despre băutele din birouri, despre improvizațiile comice cu aer de pretenții și de mari experți ale lui Streinu-Cercel, Rafila sau Raed Arafat?
De ce? Ca să tacă!? Să avem succese în combaterea pandemiei, să scadă numărul de prostii și să crească doza de optimism necesară populației sătule de cîrpeli și amăgiri!! Vine și campania electorală, Guvernul și așa s-a umplut de sîngele măsurilor stupide, la ce ar folosi o atmosferă de dezastru general? Nu este mai frumos să ungem presa și sărăcia ei?
Decizia penibilă de a împărți bani pentru o campanie închipuită este egală cu cea de milioane sau de zeci de milioane de lei și euro făcută de Gabriela Firea cu promovarea insistentă a tuturor ideilor și inițiativelor sale mai puține de primar și mai multe de o madam Pandele pusă pe rățoială publică și pe cîștigat voturi pentru Capitală!
Din nefericire, nimeni nu încearcă o resetare a cadrului în care s-ar putea salva presa română. Cei mai mulți dintre liderii ei se rezumă la o judecată rușinoasă. Adică la „Să ni se dea!”. Cei mai tineri, nici ei, nu știu altceva. Și nu pot gîndi mai sus de laba gîștii.
Am primit de la Secretariatul de Stat al Guvernului o ciornă de contract din care cititorii trebuie să știe esențialul. Cine și ce vrea!
”Contract de prestări servicii
1. Părțile contractante
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sector 1, tel. 021.314.34.00, fax 021.319.15.36, cod fiscal 4283422, având contul RO68TREZ23A510103203030X deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, reprezentat prin domnul Antonel Tănase – Secretar General şi doamna Mihaela- Cristina Șue – Director adjunct, Direcţia Economică, în calitate de beneficiar, pe de o parte”,
şi …….
”4. Obiectul contractului
Prestatorul se obligă să presteze servicii de promovare a campaniei de informare publică derulată de beneficiar, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, și/sau servicii de promovare a campaniilor de informare publică derulate de beneficiar privind modul de reluare a activităților economice și sociale după încetarea stării de urgență și alertă, în cadrul unor programe de televiziune cu audiență măsurată și prin furnizare de servicii media online, potrivit anexei la prezentul contract,reprezentând fișa de calcul asumată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID – 19, cu modificările și completările ulterioare”.
Dacă tot este vorba de o campanie de interes public, nu văd de ce informațiile autorităților privitoare la această pandemie ar trebui plătite. Face parte din obligația mass-media ca informațiile de acest fel să fie preluate. Iar opiniile nu se cumpără și nu se plătesc!
În caz de război, de catastrofe naturale și de pandemii, obligațiile presei sunt să informeze publicul, nu să sugă de la buget! Și cifrele și deciziile și prostiile lui Klaus Iohannis și ale lui Ludovic Orban pot circula pe gratis!