40 de milioane de euro oferă Guvernul României presei afectate de Covid. Banii pentru ajutorarea presei ajung în mare măsură în buzunarele celor care stau cel mai bine pe piața de media. Marile televiziuni naționale au făcut presiuni asupra guvernului pentru a primi feliile cele mai mari din acest tort: „industria de media care a propus este aceeași care a și primit” precizează o sursă care a participat la negocieri. Acest subiect controversat a fost analizat de avocatul Iulian Urban, care precizează:
”Pe lângă Guvern presa este cumpărată de primari, președinți consilii județene, consilieri locali și județeni și firme multinaționationale. Discuția nu e neaparat “de ce ia presa bani de la stat”. Ci de ce e atât de servilă presa deja față de mediul privat. Sau servilă față de bugpublice locale. Primarii anul ăsta au ajuns la forme obscene de folosit presa. Iar bună parte din ziariști execută idei de PR de doi bani, de la tot soiul de baroneți de sector, de oraș mare sau orășel”, scrie avocatul Iulian Urban pe pagina sa de Facebook.
În continuare, avocatul precizează, cu referire la favorurile pe care le face presa actualului guvern:
“Nu vreți să știți de câte ori am auzit și se aude în general la televiziunile mari din România: “ăștia îți dau banii de salariu, cum să te iei de ei?”. Și perversiunea e că nu ți-o spun ăia care dau banii, ți-o spun chiar colegii, ți-o spun apropiații, așa de internalizată e decăderea completă a afacerii. Practic, cei mai mulți fac marketing și PR sub acoperire de presă. Au rămas puține locuri unde se mai asumă acele riscuri clasice și esențiale: riscul de a mai supăra totuși poli ai puterii. Și polii puterii nu mai sunt la guvern, sunt în imobiliare, în comerț, în bănci, companii de energie și comunicații, pharma și alte câteva. Așa cum arată programul de ajutorare “de Covid”, când Guvernul dă bani companiilor de presă, practic nu face nimic diferit de OMV Petrom sau de Asociația Bancherilor. Dă bani, are liniște. În mod normal ar trebui să li se ia banii și să se facă și presa mai bună. Pentru asta, banii ar fi trebuit să se distribuie calitativ, să fie încurajat un stil mai puțin comercial. Din câine feroce de pază al democrației, presa a ajuns o potaie care schelălăie după cum îi cântă din fluier cel care bagă banul la tonomat”, a punctat Urban în postarea sa.
Banii cei mai mulți vor merge către televiziuni, potrivit deciziei executivului, adică 55% din toatalul sumei (din care doar 8% pentru cele locale). ProTV ar putea primi în următoarele patru luni aproape 2 milioane de euro. Antena 1 și Antena 3 ar ajunge la aproximativ la aceeași sumă, dar împreună, potrivit calculelor făcute de Petrișor Obae de la paginademedia.ro. Principalul criteriu cu care operează executivul în acest caz este audiența.
În total guvernul pune la bătaie 40 de milioane de euro, care vor fi dați contra publicitate, potrivit Ordonanței de Urgență, care a fost aprobată de guvernul liberal în prima săptămână din luna mai.
În expunerea de motive a Ordonanței de Urgență 63/2020, guvernul argumentează că banii puși la dispoziție acoperă două obiective: (1) o campanie de informare pentru public și (2) susținerea presei. Aceste două scopuri, spune șefa Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani „se bat cap în cap”, pentru că o campanie publicitară are nevoie de efectul cel mai mare la cel mai mic preț posibil și pentru acest obiect televiziunile sunt cele mai potrivite, în vreme ce, pentru susținerea presei ar fi trebuit aplicate alte criterii. Directoarea Freedom House România, Cristina Gușeth, a vorbit în acest context despre inexistența criteriilor de calitate, în favoarea cantității, ecuație care scoate aproape total din joc presa locală, care „este cea mai afectată în acest moment”.
Pe fiecare spot publicitar care va apărea în următoarele patru luni, adică de minim 20 de ori pe zi la marile televiziuni, cei care se uită vor putea citi sau auzi că Guvernul României este preocupat de sănătatatea lor: „guvernul se va bucura de o expunere uriașă”, cu câteva luni înainte de alegeri observă Ioana Avădani, care mai amintește vechile practici ale guvernului condus de Adrian Năstase (2000-2004).