Pufi și drumul spre o bombă

Știți care este prima regulă în relația cu un animal? Vorbiți cu el ! Ca în filmul lui Almodovar despre o poveste de dragoste între oameni: Talk to her-Vorbește cu ea!

Pufi este un Yorkshire mare, un terrier isteț, vesel, cu frică de cabinet veterinar și de doctor. Înțelege tot. Simte cînd îl paște o injecție și tremură tot ca un copil. Cît este el de mare (6 kilograme) nu face parte din categoria cățeilor curajoși. Am văzut un Yorkshire mini toy (o rasă mică, de băgat în buzunarul paltonului în primele luni de viață) cum lătra de zor un doberman speriat de arătarea gălăgioasă. Ei bine, Pufi are o problemă cu vederea. De la atîtea medicamente pentru dermatită a ajuns să dezvolte o cataractă păcătoasă. Abia mai vede cu un ochi. Celălalt i-a albit și nu vede nimic. Toate încercările noastre de a-l ajuta cumva n-au avut sorți de izbândă. Am auzit că undeva în Harghita-Covasna ar fi un medic care operează oamenii de cataractă și, mai rar, cînd are timp, operează și cîini. Am încercat și la Deva unde funcționează o clinică modernă, dar n-am avut noroc. Nu operează animale de cataractă. Singura soluție ar fi, ni s-a spus de la Deva, să ajungem la doamna Ionașcu la Spitalul de Urgență al Facultății de Medicină Veterinară din București. Ea este singurul om din țară care operează cîini și pisici de cataractă. Cataracta lui Pufi este o boală în progresie și amenințarea cu orbirea ne-a pus pe drumuri. În luna august, am sunat la Spitalul Universitar Veterinar de Urgență „Prof dr. Alin Bîrțoiu” și am obținut o programare pentru o consultație la dr Iuliana Ionașcu, conferențiar. De fapt, de aici începe povestea.

Presupun că problemele cu vederea ale unui cățel nu vă interesează. Ard prețurile la alimente, la energie, la gaz, războiul bubuie lîngă noi, politicienii orăcăie zi și noapte, ce vă trebuie necazul unui cățel care merge mai mult după auzite? Așa pierdut prin ceața zilnică, Pufi ne-a ajutat să găsim totuși o cale spre o știre bombă pe care n-o vedeam altfel.

Am luat drumul spre Facultatea de Medicină Veterinară de pe Splaiul Independenței nr.105, unde funcționează acest spital veterinar de urgență și unde o puteam găsi doamna doctor Iuliana Ionașcu.

Surpriză! La Medicină veterinară, se intră în curte numai printr-o barieră cu cartelă de parcare. Altă surpriză: gazon perie, bogat, de un verde sănătos, semne de circulație, alei curate, mult mai curate decît în multe spitale orășenești și județene pentru oameni, laboratoare marcate cu specificul disciplinei, clădiri sănătoase și zugrăvite, fără urme de dărăpănare, bănci de așteptare pe alei, intersecții cu indicatoare și multe clădiri în lucru, acoperite de o plasă de protecție. Ca în lumea largă, cea cu pretenții și cu ifose în fața căreia ne căciulim uneori fără rost.

La intrarea în Spitalul Universitar de Urgență este singurul loc cel puțin din România unde cei aflați în fața intrării scapă cîte o interjecție sau un diminutiv. Ba,  unii studenți și asistenți salută cîinii sau pisicile sau le adresează cîte un compliment și încep să le vorbească. În holul curat ca un laborator de farmacie funcționează un secretariat pentru relații și programări și o casierie. Există un laborator de analize, un aparat Roentgen pentru animale și nenumărate cabinete pentru toate bolile, de la ortopedie la oftalmologie, cu zeci de oameni mai îndurerați decît animalele care îi însoțesc, cu niște copii tremurînd de emoție pentru „pet”-ul lor, cu o atmosferă de sobrietate și eleganță cum nu mi-am imaginat că pot întîlni undeva. Nici în primării și nici în ministere.

Acest spital veterinar de urgență a fost dat în folosință nu demult (a început în 2008 și a fost inaugurat în 2020) și este rodul unei investiții importante pentru USAMV. România se poate mîndri cu multe lucruri, dar cu instituții publice atît de îngrijite care să funcționeze atît de discret și de eficient nu. Spitalul Bîrțoiu (Alin Bîrțoiu a fost un mare specialist român în obstetrica și reproducerea animalelor) este o bijuterie medicală destinată animalelor în regim de urgență, dar și pregătirii studenților pentru cariera lor de medici veterinari. Are patru saloane de operație moderne de operație, cu 10 medici chirurgi, cu aparatură de ultimă oră și găzduiește sesiuni științifice de prestigiu internațional.

Poate nu vă mișcă internarea în spital a unui cîine sau a unui cal? Sau poate vă imaginați că este ușor să operezi pe ochi o pisică și apoi să o reanimezi!

Doamna doctor Iuliana Ionașcu, autoarea unui mare Atlas de oftalmologie veterinară (dedicat tuturor animalelor pe care le-a operat pe ochi), chiar face minuni în domeniu. Intervine cu laser pe cornee și pe retina cîinilor și a pisicilor și a dus chirurgia oculară în rîndul animalelor la un nivel care face valuri și în alte țări. Din păcate, nu mă pricep la medicină și nu vă pot da mai multe detalii despre performanțele sale și ale colegilor ei. Vă pot garanta însă un lucru. La București, ființează un spital de urgență pentru animale cum nu vă puteți imagina că funcționează în țara noastră. Și la o privire din afară arată atît de bine încît prima reacție este să te crucești. Sunt și în România lucruri de care ne putem bucura.

Ele ne dau sentimentul că nimic nu-i pierdut! Și că putem spera să mergem mai departe! Asta ar putea să fie adevărata bombă a vieții noastre!