Menținerea lui Virgil-Daniel Popescu la Ministerul Energiei începe să aibă un fel de logică. Logica unui plan. Vom vedea mai departe ce și cum și cu ce consecințe. Afacerea este complicată și pentru descifrarea și înțelegerea ei este nevoie de multă răbdare.
Anul trecut, în numai cîteva luni, Marcel Ciolacu și ceilalți ai săi, cu aerul unei binefaceri pentru populația amenințată de prețuri, au susținut o operațiune care a dus la o îndatorare a statului român. Sub aparența acestei așa zise protecții sociale au fost luate ”măsuri binefăcătoare” cu consecințe imprevizibile sau malefic planificate. Încă nu știm! Dar rezultatele sunt din ce în ce clare și anunță cifre exorbitante. Numai pentru lunile reci de la finalul anului trecut, guvernul României trebuie să deconteze frunizorilor peste 2 miliarde de lei. După unele estimări, guvernul Ciucă este pe cale să devină în anul 2022 dator furnizorilor de energie cu suma halucinantă de 10 miliarde de euro. Cel puțin asta susțin doi cunoscători ai domeniulu, Dian Popescu și Răzvan Nicolescu. De unde ar scoate ministrul Cîciu și guvernul Ciucă o asemenea sumă cînd pentru compensările de anul trecut abia plătește săptămînal și cu țîrîita cîteva zeci de milioane delei. Din împrumuturi externe? Din taxe? Sau din vînzarea pe mai nimic a principalilor producători de gaze și energie, aflați încă în posesia statului român?
Marile firme de energie și-au trimis ”ambasadorii” care bat la ușa guvernului și cer miliardul de euro pentru compensările acordate pentru anul trecut. Ambasadorii țărilor din care provin acestea strigă insistent -”Banii, banii! Firmele noastre au pierderi!”.
Iată un fragment din comunicatul ambasadorilor:
„Cele patru companii la care facem referire în această scrisoare sunt furnizori importanți de energie din România și au împărtășit analiza lor asupra situației actuale, pe care ne bazăm evaluarea politică, așa cum este precizată astăzi în această scrisoare. Furnizorii noștri furnizează gaz și electricitate pentru aproximativ 4 și, respectiv, 6 milioane de gospodării, cu o cotă de piață combinată de 90 și, respectiv, 70%. Din toamna trecută, ei s-au confruntat, la fel ca și consumatorii, cu prețuri vertiginoase la energie pe piețele angro. Această dinamică afectează profund și sectorul distribuției de energie, care se confruntă cu o criză fără precedent”.
Comunicatul este semnat de ambasadorii Germaniei,Franței,Italiei și Marii Britanii.
Compensarea decisă de guvern pentru finalul lui 2021 le-a produs acestora o pagubă. Ar fi vorba de 1 miliard de euro. Nu sunt cunoscute încă date precise nici pentru prima jumătate a anului 2022. Cum s-a ajuns la asemenea sume?
Ei bine, de aici începe nebunia. Prețurile au crescut zi după zi, oră după oră. S-a ajuns și la 500 de euro pe kilowatt. Conform unei relatări Agerpres (6 06 2022), unii furnizori de energie şi-au crescut artificial preţurile, pentru a cere mai mulţi bani de la bugetul de stat prin mecanismul de plafonare şi compensare a facturilor, potrivit unui document al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„În cadrul verificărilor realizate s-au identificat furnizori de energie care au utilizat metode/mijloace de creştere artificială a preţului mediu ponderat de achiziţie prin încheierea la preţuri excesive de contracte de achiziţie intra-grup, pe pieţe centralizate (produse cu livrare pe termen scurt – săptămână/lună) şi de acte adiţionale de modificare a preţului de contract încheiate după publicarea în Monitorul Oficial a OUG 118/2021, în vederea creşterii sumei decontate de la bugetul statului prin mărirea diferenţei dintre preţul mediu ponderat de achiziţie şi plafonul maxim stabilit prin OUG 118/2021, metodă prin care furnizorul poate beneficia de sume nejustificat de mari de la bugetul statului”.
Decontul pentru 2021 este departe de a se clarifica și achita. Ce va fi în 2022? Într-o declarație pentru G4 Media, Răzvan Nicolescu, fost ministru, estimează că pentru 2022 compensarea ar putea îmsemna 10 miliarde euro.
”Riscul acestei scheme e legat de sustenabilitate, de capacitatea României de a o susține. E o sumă imensă. Această sumă va accentua deficitul bugetar, crescând presiunea pe împrumuturile care se iau oricum la dobânzi mari. Schema poate deveni un real pericol pentru stabilitatea macro a României”.
Afacere nebună sau prostie pură? Gîscanii noștri de politicieni, dornici să se afirme, au pornit pe calea compensării.Adică a datului de la buget. Mintea lor nu poate concepe altceva. Așa a apărut OUG nr. 118/2021 (din 05 octombrie 2021) privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022,ordonanță care prevede:
”1.Decontarea către furnizori a sumelor rezultate din aplicarea măsurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) se realizează astfel: a) de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială pentru clienţii casnici prevăzuţi la lit. a); b) de către Ministerul Energiei pentru clienţii prevăzuţi la art. 61 alin. (1). (2) Decontarea către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale se realizează pe baza solicitării lunare a furnizorilor, depusă, după caz, la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială sau la Ministerul Energiei. În cazul măsurilor de sprijin prevăzute la art. 1 alin. (2), solicitarea transmisă de furnizori are în vedere sumele aferente perioadei cuprinse între data de 1 a lunii pentru care se aplică compensarea şi ultima zi a respectivei luni. (3) Procedura de decontare a sumelor aferente schemei de sprijin, documentele justificative în baza cărora se realizează decontarea, precum şi alte măsuri necesare aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului energiei şi al ministrului finanţelor, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Până la data de 31 decembrie 2022, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei verifică corectitudinea întocmirii situaţiilor de plată de către furnizori într-un eşantion de minimum 2% şi transmite Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială rezultatele verificărilor în vederea dispunerii, după caz, a recuperării de la furnizor a sumelor primite necuvenit. (5) Sumele necesare aplicării măsurilor schemei de sprijin prevăzute la art. 1 alin. (2) se suportă de la bugetul de stat, de la o poziţie distinctă de cheltuieli bugetare, după cum urmează: a) prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pentru schema de sprijin prevăzută la art. 1 alin. (2) lit. a); b) prin bugetul Ministerului Energiei, pentru aplicarea schemei de sprijin prevăzute la art. 61 alin. (1)”.
Pentru ca toată această învîrteală să funcționeze și pentru ca populația să beneficieze de o îndulcire temporară a prețurilor, a fost adoptată și OUG 27 /18 martie 2022. Aceasta precizează că ”măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei” se calculează astfel ”diferența pozitivă între prețul mediu de achiziție realizat determinat conform prevederilor art. 3 alin. (2) și (3) și valoarea componentei de achiziție determinată conform prevederilor art. 3 alin. (1), aferentă lunii facturate va fi compensată furnizorilor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pentru clienții casnici, și prin bugetul Ministerului Energiei, pentru clienții noncasnici, în conformitate cu valorile calculate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei” (OUG 27/2022) .
Pentru ca învîrteala să funcționeze a mai fost adoptată OUG 42/8 aprilie 2022 pentru modificare și completare a OUG 27/03/2022.Conform acesteia toți cei implicati în compensare sunt ”furnizori”.
”În tot cuprinsul ordonanței de urgență, sintagmele „furnizor/operator de distribuție de energie electrică care asigură revânzarea energiei electrice“ și „furnizorii/ operatorii de distribuție de energie electrică care asigură revânzarea energiei electrice“ se modifică și se înlocuiesc cu „furnizor“, respectiv „furnizorii“.
Indiferent unde au ajuns prețurile în perioada compensărilor, ele vor fi suportate de la buget. Că unii le-au umflat este o altă poveste. Din profitul obținut, cei patru mari din cele patru țări prietene (trei UE și una non) vor avea suficiente fonduri să achiziționeze măcar Hidroelectrica. Cristian Ghinea a avut grijă ca în PNRR să fie trecută și privatizarea acesteia. Din greșeală sau din colaborare?
Ca să înțelegeți cum stau lucrurile, reproduce și două declarații făcute de doi miniștri implicați în dosar:
„Joi a avut loc ultima discuție cu furnizorii ce ține de atribuțiile Ministerului Muncii și de ANPIS. Începând de luni, după redepunerea noilor cereri de solicitare de sume, se fac noi plăți. Ieri am avut 18 milioane lei. Azi, până la intrarea în ședința de guvern, avem 3 furnizori cu 6,5 milioane. Actualizăm oră de oră sumele. Zi de zi, cum avem situațiile înaintate de dumnealor și verificările de vigoare, imediat punem în plată fără să ai așteptăm cele 30 de zile cum scrie în lege” (ministrul Muncii Marius Budăi).
„La Ministerul Energiei au început plățile în urmă cu 2 săptămâni. Săptămâna trecută au fost plăți de 5 milioane lei. Facem plăți săptămânal, vinerea se trimit. Procedura de pată la Ministerul Energiei trebuie să ia în calcul inclusiv verificarea pentru IMM-uri a ajutorului de minimis. De aceea sunt sumele mai mici la solicitare decât pentru consumatorul casnic. Trebuie să verificăm dacă au primit ajutor de minimis, regulamentul european ne obligă să facem acest lucru”,(ministrul Energiei Virgil Popescu).
Aveti în continuare și un raport al situației de plăți cunoscute în momentul de față:
Preluat: https://www.cotidianul.ro/prosteala-energetica-super-energica/