N-aș putea să fiu un nemernic și să nu scriu nimic despre știrea abia apărută și ignorată de cei care l-au terfelit. Mi-ar suna în urechi vocea părinților mei și aș auzi-o ca pe un reproș, ca o luare la rost, ca mai întotdeauna cînd, în copilărie, îmi lipsea curajul.
Zilele trecute am publicat știrea că Mircea Moloț, fost președinte al PNL din județul Hunedoara și președinte al Consiliului Județean, a primit de la DNA Alba Iulia Ordonanța de clasare în dosarul 173/P/ 2013 și dosarul nr 152/P/2015 disjuns din acesta, ambele deschise cu mare tărăboi de prin 2013. Imediat după victoria lui Klaus Iohannis în alegeri, doi dintre cei din conducerea PNL care au susținut aducerea primarului de la Sibiu în fruntea partidului, între care și Mircea Moloț și Aristotel Căncescu, au fost arestați cu surle și trîmbițe, cu transmisii televizate, cu scurgeri de informații ticluite și pitorești, menite a le distruge imaginea și a-i terfeli iremediabil. Procurorul șef serviciu Danusia Boicean a semnat închiderea unui dosar început în anii de tristă glorie ai Laurei Codruța Kovesi, cu precizarea seacă:
”In temeiul art 339 Cod Procedură penală, împotriva soluției aveți dreptul de a formula plîngere în termen de 20 de zile de la comunicare adresată procurorului șf serviciu DNA-Serviciul Teritorial Alba Iulia”.
Ce se ascunde dincolo de această formulare într-o gramatică cam șchioapă, ”de Parchet”?
Timp de șapte ani, Mircea Moloț, liderul liberalilor din județul Hunedoara și președintele Consiliului Județean, a fost ținut sub presiunea procurorilor și a polițiștilor și arestat sau cu arest la domiciliu, a fost ținta perchezițiilor, a ridicărilor de documente, a fost înregistrat în toate convorbirile sale și a avut parte de cele mai stranii interdicții. I s-a ordonat în scris să nu comunice cu fiica sa cu care locuia în aceeași curte!
De-a lungul acestor dosare penale, Mircea Moloț a fost demolat sistematic pe toate canalele media, scos din toate circuitele politice și blocat economic. La un moment dat, a fost întrebat inclusiv despre convorbirile avute cu subsemnatul. Trebuie să lămuresc un fapt. La școala elementară am fost colegi de clasă și de bancă (școala avea o singură încăpere) la Mărtinești (județul Hunedoara), sub privirea ageră a doamnei Maria Ripoșan. Veți înțelege că ne cunoaștem de la începuturile noastre și că îl știu la fel de bine și pe Moloț ”ăl bătrîn”, sanitarul comunei, vînătorul și omul bun la toate care alerga cu bicicleta prin cele șapte sate ale comunei ca să-l ajute pe nu știu care în tot soiul de necazuri.
La mitingul electoral de la Hunedoara, cînd Klaud Iohannis a dat semne că este nemulțumit, el i-a spus:
-Tu vezi-ți de discursul tău că aici știm noi ce facem!
Mircea Moloț a coordonat planuri și modernizări de drumuri, asfaltări, restaurări de clădiri și reabilitări de instituții, de primării, a promovat oameni care se scăldau în anonimat și le-a croit un traseu profesional, civic sau politic. A înfruntat cu sînge rece toate bîrfele răspîndite pe seama sa. Și cît a fost ”la putere”, și cît a stat în arest, și cît a fost în arest la domiciliu, și cînd s-a s-a trezit ”pe liber” și obligat să se întoarcă la fermă. Pentru că ne mai vedeam din cînd în cînd, mai ales la aniversările liceului Aurel Vlaicu din Orăștie, pe care l-am absolvit amîndoi, m-am trezit adeseori admonestat.
-Tu ce treabă ai cu grangurele ăsta?
Trebuie să precizez pentru cei care ne cunosc că n-am făcut niciodată nici o afacere sau învoială împreună. O singură dată, Mircea Moloț m-a rugat să îl ajut cu un lucru. Voia să schimbe forma de desfășurare a Sărbătorii lui Avram Iancu de la Țebea. Și m-a rugat să încercăm o punere a evenimentului pe coodonate spirituale, istorice și culturale, care să reprezinte lumea Munților Apuseni și a lui Avram Iancu.
Am căzut de acord că două sunt locurile care definesc județul Hunedoara. Avram Iancu și Sarmisegetuza. Și că ar trebui să regîndim nu doar sărbătoarea de la Țebea, ci și festivalul de la Costești, poarta de intrare pe Valea dacilor spre Sarmisegetuza.
Am conturat proiectul pentru cele două evenimente unice, i le-am predat, dar au rămas cum le-am trimis, într-un sertar cotrobăit, probabil, doar de procurori și de polițiști. Cîteva zile mai tîrziu, a fost arestat și transformat în inamicul public al județului. Campania de denigrare dusă la adresa lui a luat forme isterice. La un moment dat, dacă în perioada arestului ar fi ieșit pe străzile Devei, ar fi fost fără îndoială agresat grosolan.
Înainte ca DNA Alba Iulia să trimită Ordonanța de clasare, Mircea Moloț avea avantajul născut din comparațiile localnicilor. Pentru ce a făcut în mandatele sale este considerat cel mai eficient politician al județului Hunedoara. Și pentru că legăturile noastre din copilărie pot stîrni bănuieli de subiectivism, nu-mi rămîne decît să alătur imagini cu dispozitivul final al Ordonanței de clasare a DNA la dosarele cu nr 173/P/2013 și 152/P/2015, semnate de procurori.
Nu scrie nimic despre lunile de arest la domiciliu, despre interdicții, suferințe și terfelirea imaginii. Cu atît mai puțin despre o comandă. Dar în conținutul lor scrie clar că toate capetele de acuzare care au făcut atîta vîlvă au fost clasate.
Urmează două modeste fotocopii făcute cu telefonul. Ele probează cei șapte ani de viață tocată din cauza ambițiilor, nepriceperii și trufiei cuiva.
Preluat: https://www.cotidianul.ro/mircea-molot-dupa-sapte-ani-de-infern/